Romania

pàize de l'Eoröpa
ZE
Quésta pàgina a l'é scrîta in léngoa zenéize
AcLiBr.jpg

A Grafîa adeuviâ a l'é quélla de l'Académia Ligùstica do Brénno

A Romanîa (România in romêno, prononçiòu [romɨˈni.a]) a l'é 'n pàize de l'Eoröpa ch'o se trêuva a-a croxêa tra e pàrte centrâle, òrientâle e sùd-òrientâle do continénte.

A bandêa da Romanîa
A poxiçión da Romanîa in sciâ càrta giögràfica
Càrta fìxica da Romanîa

GiögrafîaModìfica

A Romanîa a confìnn-a co-a Bulgarîa a sùd, l'Ucraìnn-a a nòrd, l'Ungherîa a ponénte, a Sèrbia a sùd-òvest, a Moldàvia a levànte e a l'é bagnâ da-o Mâ Néigro a sùd-èst. O teritöio romêno o l'à 'n clìmma sorviatùtto de tîpo tenpiòu-continentâle, 'n'àrea totâle de 238,397 km2 e 'na popolaçión de ciù ò mêno 19 milioìn de persónn-e. A l'é dónca o dozén pàize ciù grànde e o sèsto ciù popolôzo tra quélli che fan pàrte de l'Unión Eoropêa. A sò capitâle, e çitæ ciù grànde da naçión ascì, a l'é Bucarest (București); e âtre çitæ ciù grénde són Iași, Cluj-Napoca, Timișoara, Constanța, Craiova, Brașov e Galați.

O segóndo sciùmme ciù lóngo do continénte, o Danùbio, o nàsce inta forèsta néigra, in Germània, e, depoî avéi atraversòu l'Eoröpa pe 2.857 km, o sciòrte into Mâ Néigro in teritöio romêno, dónde o fórma 'n làrgo dèlta. Inti Mónti Carpàççi, i quæ atravèrsan o pàize da nòrd a sùd-òvest, o se trêuva o Mónte Moldoveanu che, co-i sò 2.544 mêtri, o l'é o pónto ciù âto da Romanîa[1].

StöiaModìfica

A Romanîa a s'é formâ into 1859 aprêuvo a l'unión personâ di doî prinçipâti de Moldàvia e de Valàcchia. O nêuvo stâto, ciamòu ofiçialménte Romanîa a partî da-o 1866, o l'à goagnòu l'indipendénsa da l'Inpêro òtomàn into 1877[2]. Inta Prìmma Goæra Mondiâle, doî ànni depoî a diciaraçión de neotralitæ do 1914, a Romanîa a l'à decîzo de intrâ in goæra insémme a-a Triplîxe Intéiza. Dæta a vitöia in quélla goæra Bucòvina, Besaràbia, Transilvanîa e pàrte de Banâto, Crișana e Maramureș són diventæ pàrte do Régno de Romanîa[3].

Into zùgno-agósto do 1940, cómme consegoénsa do Pàtto Molotov-Ribbentrop e do Segóndo arbitròu de Viénna, a Romanîa a l'é stæta costréita a cêde a Besaràbia e a Bucòvina setentrionâle a l'Unión Soviética e a Transilvanîa do Nòrd a l'Ungherîa. Into méize de novénbre de quéllo ànno, a Romanîa a l'à sotoscrîto o Pàtto Tripartîo e, dónca, into zùgno do 1941 a l'é intrâ inta Segónda Goæra Mondiâle co-e poténse de l'Àsse, conbatténdo cóntra l'Unión Soviética scìnn-a l'agósto do 1944, quànde a l'é pasâ co-i Aleæ, ricuperàndo o contròllo da Transilvanîa do Nòrd ascì. Depoî a goæra, aprêuvo a l'òcupaçión de l'Armâ Róssa, a Romanîa a l'é diventâ 'na repùbrica socialìsta e un di ménbri do Pàtto de Varsàvia. Co-a rivoluçión do 1989 a naçión a l'à incomensòu a sò tranxiçión vèrso a democraçîa e 'n'economîa de mercòu.

Economîa e polìticaModìfica

A Romania a l'é 'n pàize in vîa de svilùppo co-în'economîa a âto rédito[4], a-o 49° pòsto inta clasìfica globâle de l'Ìndice de Svilùppo Umâno. A sò economîa a l'é a 47° ciù grànde do móndo pe PIL nominâle. A naçión a l'à avûo 'na lèsta cresciànsa econòmica inti ànni 2000, co-a sò economîa che a-a giornâ d'ancheu a l'é bazâ sorviatùtto in scî servìççi. Pe de ciù, a l'é 'n inportànte produtô de machinâi e energîa elétrica pe mêzo de inpréize cómme Dacia e OMV Petrom.

A Romania a l'é pàrte de Naçioìn Unîe scìnn-a da-o 1955, da NATO da-o 2004 e de l'Unión Eoropêa a partî da-o 2007. A ciù pàrte da popolaçión da naçión a l'é d'etnîa romêna, de religión ortodòssa e a pàrla o romêno, 'na léngoa romànsa.

NòtteModìfica

  1. (EN) Romania Geography, in sce aboutromania.com. URL consultòu o 6 arvî 2022 (archiviòu da l'url òriginâle o 28 màrso 2015).
  2. (EN) The Story of the Romanian Royal Family – a Journey into the Past, in sce travelmakertours.com. URL consultòu o 6 arvî 2022.
  3. (EN) Ciprian Stoleru, Romania during the period of neutrality, in sce europecentenary.eu, 13 seténbre 2012. URL consultòu o 6 arvî 2022.
  4. (EN) World Bank Country and Lending Groups, in sce datahelpdesk.worldbank.org. URL consultòu o 6 arvî 2022.

BibliografîaModìfica

Âtri progèttiModìfica

Colegaménti estèrniModìfica

Contròllo de outoritæVIAF (EN124251001 · ISNI (EN0000 0001 2358 7092 · LCCN (ENn79049551 · GND (DE4050939-4 · BNF (FRcb11865467h (data) · NLA (EN35460408 · BAV 494/36670 · NDL (ENJA00569801 · WorldCat Identities (ENn79-049551