Arvi o menù prinçipâ
Lengoe romanse
Romance languages.png

Map-Romance Language World.svg

Parlâ in Europa, America, Africa
Region Europa, America, Africa
Parlâ da {{{parlâ da}}}
Famìggia lengoistega Lengue indoeuropee

 Gruppo Italico
  Romanso

Léngoa ofiçiâ de

E lengoe romanse (inta grafîa clascica: lengue romançe), ciamæ ascì lengoe neolatinn-e, son quelle léngoe indoeuropê chi se son svilupæ a partî da-o primmo milénnio in sciâ bâze do latìn vorgâ.

Ìndice

Örìgine do nommeModìfica

O termine romanso o derìva da l'avèrbio latìn romanice (da l'agetîvo romanicus: "romàn"), a seu vòtta derivòu da l'espresción romanice loqui ("parlâ comme i Romen"), che indicâva quelli abitanti da Romània (l'Inpêo romàn) chi no parlàvan ni in latìn corètto (latine loqui) ni in quarche léngoa barbara (barbare loqui)[1].

Sucesivaménte o termine o l'à iniçiòu a indicâ ascì e òpie leterâie scrîe in lengoe neolatinn-e, pe pöI arivâ a indicâ un lìbbro in pròza.

ParagonModìfica

Latin clascico (Ea) semper antequam cenat fenestram claudit.
Latin vorgâ (Ea) claudi[t] semper illa fenestra antequam de cenare
Sardo canpidaneize Issa serrat semp(i)ri sa bentana in antis de cenai
Sardo logudoreize Issa serrat semper sa bentana in antis de chenàre.
Sassareize Edda sarra sempri lu balchoni primma di zinà.
Italiàn (Ella) chiude sempre la finestra prima di cenare.
Umbro Essa chjude sempre la finestra prima de cena'.
Toscàn Lei serra sempre la finestra avanti cena.
Siçiliàn Iḍḍa chiui sempri la finesṭṛa anti ca pistìa/mancia.
Còrso do Nòrd Ella chjode/chjude sempre u purtellu nanzu di cenà.
Còrso do Sud Edda/Idda sarra sempri u purteddu nanzu/prima di cinà.
Napoletàn Essa 'nzerra sempe 'a fenesta primma 'e cenà
Bareize (Jèdde) akjude sèmbe la fenèstre prime de mangè
Spagnòllo (Ella) siempre cierra la ventana antes de cenar/comer.
Mozarabico Ella cloudet sempre la fainestra abante da cenare
Giudezmo .אֵלייה סֵירּה סײֵמפּרֵי לה בֵֿינטאנה אנטֵיס דֵי סֵינאר

Ella cerra siempre la ventana antes de cenar

Aragoneize (Ella) zarra siempre a finestra antes de cenar
Leoneize (Eilla) pecha siempre la ventana primeiru de cenare
Estremaduregno (Ella) afecha siempri la ventana antis de cenal
Véneto Eła ła sara/sera sempre ła fenestra vanti de xenàr/disnar
Romén Ea închide întotdeauna fereastra înainte de a cina
Aromén (Ea/Nâsa) ãncljidi/nkidi totna firida/fireastra ninti di tsinã
Friulàn Jê e siere simpri il barcon prin di cenâ
Romancio Ella clauda/serra adina la fanestra avant ch'ella tschainia
Ladìn (Ëra) stlüj dagnora la finestra impröma de cenè
Catalàn (Ella) sempre tanca/clou la finestra abans de sopar
Ocçitàn (Ela) barra/tanca sempre/totjorn la fenèstra abans de sopar
Franco-provensâ (Le) sarre toltin/tojor la fenétra avan de goutâ/dinar/sopar
Galiçiàn (Ela) pecha/fecha sempre a fiestra/xanela antes de cear
Mirandeize (Eilha) cerra siempre la bentana/jinela atrás de jantar
Pòrtogheize (Ela) fecha sempre a janela antes de jantar
Zenéize Lê a særa sénpre o barcón primma de çenâ
Romagnòllo (Lia) la ciud sëmpra la fnèstra prëma ad magnè
Emiliàn (Lē) la sèra sèmpar sù la fnèstra prima ad snàr
Lombardo orientâle (Lé) la sèra sèmper sö la finèstra prima de senà.
Lombardo ocidentâle (Lee) la sara sù semper la finestra primma de disnà/scenà
Piemonteize Chila a sara sèmper la fnestra dnans ëd fé sin-a/dnans ëd siné
Françeise Elle ferme toujours la fenêtre avant de dîner/souper
Picardo Ale frunme tojours l' creusèe édvint éd souper
Normàn Lli barre tréjous la crouésie devaunt de daîner
Vallon Ele sere todi li finiesse divant di soper

NòtteModìfica

Colegamenti estèrniModìfica