L'Atè

comûne italiàn
(Rindirisòu da Artâ)
VB
Questa pagina a l'a scrita in Lìgure dra Val Burmia

L'Atè (Artâ in zeneize de Zena, Altare in Italian) u l'a in cumüne ed 2.188 abitanti dra Provainza ed Sàna.

L'Atè
comùn
(IT) Altare
L'Atè – Stemma L'Atè – Bandiera
L'Atè – Veduta
L'Atè – Veduta
Localizaçión
StâtoItàlia Itàlia
Región Liguria
Provìnsa Sann-a
Aministraçión
ScìndicoFulvio Briano (lista civica de centro-sinistra "Insieme per Altare") da-o 12-6-2017 (2º mandòu da-o 12-06-2022)
Dæta de instituçión1861
Teritöio
Coordinæ:44°20′10.32″N 8°20′38.4″E / 44.3362°N 8.344°E44.3362; 8.344 (L'Atè)
Altitùdine398 m s.l.m.
Superfìcce11,3 km²
Abitanti1 992[1] (30-6-2019)
Denscitæ176,28 ab./km²
Comùn confinantiCairi, Cancre, Malëre, Cuggiæn, Sàna
Âtre informaçioìn
CAP17041
Prefìsso019
Fûzo oràrioUTC+1
Còdice ISTAT009005
Cod. cadastrâA226
TargaSV
Cl. scìsmicazöna 4 (sismicitæ tànto bàssa)[2]
Cl. climàticazöna E, 2 264 GG[3]
Nomme abitantialtaraixi
Sànto patrónsan Ròcco
Giórno festîvo16 agósto
Cartògrafîa
Màppa de localizaçión: Liguria
L'Atè
L'Atè
L'Atè – Mappa
L'Atè – Mappa
Pusizión d'r cumüne d'l'Atè 'nt'ra Provainza ed Sàna
Scîto instituçionâle

Sctória ed l'Atè modìfica

E n' seu[4] se tücci e cunasciu i diplómmi imperiòli di seculi X e XI che e cuncedivu ai Vésccuvi ed Sana tère e géxe dü Monferrato. Latè u n'a numinò.[5] U s' pòrla per cuntra dra tera der Punt dra Vóta.[6] ch'apartenìva a S. Eugenio dl'isura ed Berzezzi.[7]

Ina léttra der Pòppa Innocenzo II a nomina, per ra prima vóta, “Altare” inter 1141[8] e a cunferma ra dunazión dra géxa ed L'Atè a i Benedettigni ed Berzezzi. Intra géxa ed Sant'Eugenio ed l'Atè e i œru duz Benedettigni che, sctandi a ra tradizión, e ovu ciamò da u Nord dra Franza[9] di vedrei per i vairi dra géxa. U smia che sci vedrei qui e oggiu musctrò a zuvni vulénteruxi a travajè er vairi. L'arte der vairi a n' s'impraind cun fazilitò. E i vuxivu eut ògni d'esecizi per imprendila bagn. In bón vedrè u duxiva savai ricunus-sci er preie quarzifere, adòtte da maxinè per fè ra silice, i fundainti, i carbónati ed calcio, i culuranti; u duxiva imparè a misccèie sgund percentuòli sctabilìe, a préparè er paile ed tèra refratòria, a mudlè er vairi visc-cus, a temprè i ugétti incù còdi. r furn u duxiva avai in bón tirògg e riscpetè i cangiamainti ed carù dar mumaint dra füxión a cul dra lavurazión.

Sutta i Marchexi Der Carret modìfica

L'Atè, inter 1142[10] a divainta pruprietò di Marchéxi Del Carretto, che e discendivu dar Cunt Aleramo.[11]. I póchi abitanti e continuòvu a travaiè er vairi pagandi er tòsse ai Feudatòri - per ra ligna di boscchi, per er cò d'abitaziớn, per ra tèra - e ộti dòzi per i trascpớrti. In còs ed mớrt sainza tesctamaint, l'éréditò der mớrt a indòva ai Feudatòri. Inter mil terxaint e unz u s' vèrifica in avvenimaint inatais per u sisctéma féudòl ch'u smia indebulise davanti a ra vitalitò der cumercci: i Marchexi Corrado e Bonifacio del Carretto, primma davanti a u Nutòri Gerardo Bertoluzzi e pœi a u Nutòri Pietro Garelli e a vòri tesctimóni, e dichiòru che per i tanti servixi rizevüi da ra Comunitò e da l’Üniversitò di Ómmi ed L’Atè e cunceddu Hominibus Universitatis, Castri et Ville Altaris Naulensis Diocesis: libertates, franchitates, absolutiones et immunitates.[12] Da s' mumaint qui e vennu a l'Atè da ra Liguria, dar Piemunt, da Venezia[13] multi frusctéi che impraindu a travaiè er vairi e a riscpetè i Statuti et Decreti della terra dell'Altare circa l’arte de’ vedri.[14] Da sex nommi ed pruprietòri ed furnox, u s' pòssa, inter curs der mil e quòtzaint, a vint e, inti ogni appràs, e s' nun giuntu incù. I tròffici e sciurisciu da Sana a Zena e in tütte er zitò dra penisura, fina a l’Ófrica setentriunòl. Ra soda a riva ar pórt ed Sana da ra Pruvainza, da ra Siria, da ra Scpògna.[15]

Inti paixi vxigni a L'Atè, inti paixi der Piemunt, in cui (quelli) dra Lumbardia, dl'Émilia, a Rumma, a Nòpuli, e i œru vetrerie altaraise. A Muntneucc, suvra à L'Atè, er Vetrerie e han continuò a travaiè per scquòxi dui séculi.[16] Zò da ra sgunda mitò der mil e terxaint u smia che i vedrei escpurtaisu[17] Er vairi ascì in Inghiltera, cun er caròcche zunaise.[18]

Bernardo Perotto modìfica

Inti primmi ògni der mil e quotzaint, i vedrei ed L'Atè e zaindu nümeruse furnòx in Pruvainza[19] e inter curs du zincuzaint e du sexzaint e fundu vetrerie in vòri paixi dra Franza.[20] Da Poët-Laval[21] à ra Burgógna, a Nantes[22], à Nevers.[23] In sa zitò qui, l'attivitò vetraria a l'a sciurìa per dui séculi, susctnüia dai Dücchi ed Mantòva, Scignuri der Munferrato, e dar mil e zincuzaint susciant'e zincu, Dücchi ed Névèrs e ed Rethel. Nevers, inter mil sexzaint e zinquant'e nœv, a l'a sctò inîa a ra curuna ed Franza, mò l'attivitò vetròria a l'a continuò. I vedrei, tücci altaraixi, e travajovu a la façon d'Altare. E han avù per trant'ogni er monopólio der cumercc inter tère bagnoie da ra Loira. Ina scpecialitò ed Névèrs e son i sctatuine in vairi culurò che, rangioie inter curnix, e rapresaintu scene religiuse. Quòddri focci cun i sctatuine ed Nevers e son escpóscti inter "Corning Museum" ed New York e inter "Museo delle Arti Decorative" ed Parigi. E n' eru focce cun er vairi in pòscta,[24] mò cun vcitte conn-e[25] ed vairi scpéciòl sccadòie, in punta, a ra sciòmma e mudlòie cun u susc[26] Ra sctatuina, mudlò tóc per tóc, a vniva ünia cun er finfèr.

A Orléans Bernardo Perotto u funda ra Manifacture Royal d’Orléans, vétreria vusciüia da u Ra Luigi XIV. Er Perotto,[27] nasciü a L’Até inter mil e sex-zaint e quaranta, u l'a riuscì a fè in vairi rus[28] particulòr, a imitè er preie preziuse e, ciü ch'u cunta, a sctüdiè i mòcchinòri adòtti per fè curè er vairi liquid dar furn, cun ina gróssa séggia, suvra ina tóra ed refrattòri, per créè losctre ed grandi dimensciugni, cumme u ղ'se nun puxiva fè cun u susc.[29] Sial u sc-cianòva ra lòsctra cun in rül ed métòl. Sa técnica qui a l'a sctò perféziunò da Pilkinton cun er pruciass FLOAT, ch'u raind continua ra curò der vairi füs dar furn a ina tóra ed mètòl, anda ra losctra a vén scianò.

U séx-zaint modìfica

A ra fén du Zincuzaint, er cumercc u si scpóscta dar Mò Mediterraneo ar Nord Europa e tanci vedrei e van a travaiè in Belgio, in Olanda in Inghiltera, e qui e fundo der furnox o travoiu per cunt ed grossci impresòri. A Savoy, dauxèn a Lundra, in vedrè ed L’Atè, Giacomo Da Costa (dicc anche Gianbattista Da Costa), per cunt d’in rich impresòri, George Ravenscroft, inter sexzaint e stanta, cun l'aiüt d'in Venezian, u riésc a fabrichè in vairi scpeciòl ch'u smia crisctòl ed rocca. Ra só cumpuxiziớn, sgund i chimici der vairi, a cunteniva in 58% ed silice, in 13% ed putossa e, per ra prima vota, in 28 % d'ossido ed ciung [30] Sa preuva qui a l'era sctò fazilitò da l'üs der carbớn ar pớsct dra ligna, cumme cumbusctibile di furni. Inter mòz der 1674, Ravenscroft u utteniva da u Ra d’Inghiltera in brévat per sat ogni.

 
Paixi d'Europa anda i altaraixi e han travajò

Inti séculi süccessivi, mil e satzaint, mil e eutzaint, anche se i vedrei ed L'Atè e continuòvu a travaiè in vòrie pòrt d’Itòlia, ra situazión a l’era cangiò. Er vairi u n’era ciu in ségrét da tramandè da famìa in famìa, cumme u l'era sctò in passò, e ra cuncurrainza a rendiva diffizile er cumercc.

 
Sctamp per cilidri scpia per i mirigni

Ra nòscita dra Sucietò Artisctico Vetraria ed L'Atè [31] modìfica

Inter mil œt zaint e zinquant’ e sex, er furnox ed L’Atè e sun sctoie xmurzòie e abatüie per cusctruì ina grande vetreria[32] cun i vedrei resctoi a L'Atè. Eru saz famìe cun numerusci fieui che han sctracc in acordi per fundè ina Suciétò Anonima Cuperativa, Ina vetreria a caròttere indüsctriòl, uperusa e sctimò ch' a l'a vissüia fin'ar mil e neuvzaint stant’eut, dandi travòi ar paìs, ar Mòlre (Mallare), a Cadbuna (Cadibona) e ad òci abitanti di dinturni. A n'era sulamainti ra Vetrerira a créè travòi, mò "l'indotto" - cun i trascporti, primma "su rotaie" e a cavòi, pœi cun i camion - cun l'esigiainza d'ingaggè impraise ed müratüra per ra cusctrüzión di furni ed òtre ópere, cun l'urdinazión a ufficine lucòli ed matériòli tecnici.

Er cheu dra vétreria a l'era ra céntròl éléttrica. Ra curt, anda u s'entròva da ra purtinéria dra sctrò neuva, a l'ova, in fòccia à l'éntrò, ra céntròl; a snasctra l'ufficina méccònica, ra füxina di frei e u laburatóri di bancarèi; a driccia l'imbalògg, i répòrti d'incixiớn, mulatüra, coupage e arróteria. Ar prim cian dü sctabilimaint e i eru i furni; a u sgund cian i iffizzi, ra sòra dr'Assemblee cun i sctémmi e i büscti di fundatui. Au terz cian, ra "Sciberia" ch'a cuntèniva i vairi invèndüi.

U réport "scelta", dicc Canugna - fósscia dar nóm dr'antiga canugna benedettina - u l'era dauxén a ra sctazión ferruviòria e qui e lṻxivu a u su muntagnétte ed ruttüra da zerni e da lavè

U taimp libéro di védrei modìfica

I vedrei e ovu póc taimp libèro. I turni ed travòi, dicci müe, e continuòvu au sabadì e a ra düminica. I furni e n' puxivu resctè "in veilleuse". Inti périodi d'uvertüra dra còccia, e cacciòvu lévr e ivcitti uxéi ed passògg. E pésccòvu i lampréi (le lamprede) intra Burmia.

Eru amanti dra müxica, mữxica uperisctica suvratüt. Tanci ed siai e sunòvu in isctrúmaint, er viurén o ra chitèra E ovu cusctruì in téòtr Liberty per er récite.[33]

Quandi i ömmi e partivu per er lavurazión, a Firenze, Bologna, Napoli, e purtòvu intra valìgg in vèsctì da fascta, per indè, còrca vóta all'Ôpéra inti téòtri dra zitò.

Ôtre ditte dü neuvzaint[34] modìfica

  • Inter mil neuvzaint e quòtr a nasciva a L'Atè, ra Coperativa Anonima Cerchiai ch'a travaiòva er lagn per üxi agricòli e indüsctriòli, cun ra ligna der pósct.
  • Inter mil neuvzaint e vint i fròi Riego e Maggiorino Peluffo e fundòvo in'officina meccònica ch'a sérviva er ditte ed Fragna, Brògn, Cengio, L'Atè.
  • Ra Vetreria Racchetti resctò autónóma ar mumaint dra fundazión dra S.A.V., inter mil e neuvzaint e vinti neuv a uscpitòva er maesctranze dra "Vetreria Viglienzoni" ed Sana, Vetreria ch'a l'òva dichiarò fallimaint. Ra produzión a l'era ed damigiane e ed butìe per er cò vinicòle: Gancia, Martini&Rossi, ecc. A escpurtòva anche feura dl'Itòlia.
  • Ra ciü grand' aziainda d'autotrascpórti ed linèa dra Pruvincia ed Sana, ra Briano-Astengo, acr. SABA, a l'ho avù er só raix a L'Atè, inter 1912, cun ra neuva FIAT ZERO a œt poscti e cun er du(e) FIAT 509 e 521, quandi incù i sctròie e n' cunuscivu l'ascfàlto.
 
Vòs ed Cimbro Bormioli (òn 1930)
  • Incheui. Inter mil e neuv-zaint utanta dui, cun ló[35] ch'u resctòva dra S.A.V., u l'a nasciü in Museo der Vairi, primma uspitò intra giexa ed San Basctian, peui int'ina Villa Liberty, Villa Rosa. U cunserva furme, sctampi, ũténsili dũ travoj, vairi d'arte mò ascì vairi per ra chimica, ra farmacia e per i üxi casalinghi. E, in particulòr, u cunsèrva ra sctória dra S. A. V., scriccia a man inti Régisctri di Verbòli e der Cumercc, régisctri, ar mumaint, muffii e sctanchi. D' isctò, intra curt der Museo, cun in ivcit furn, e travoju er vairi vedrei che e vennu da ra Franza, dar Veneto, da ra Scpògna, da l'Argentina. Acscì l'arte a s' rinœva e a n' mœir.
 
Er furn Racchetti
 
Vairi S.A.V. ed curù rosaline

U rascta incù a L'Atè in furn mediévol dra vaggia Vetreria Racchetti, furn a furma d'igloo, priv der cian der paile (padelle o crogioli) e dra cupòla anda u i era ra taimpra. U l’ho a fianc in furn per ra "fritta" e ascì in furn per schè ra ligna da brüxiè. Sci furni qui e vennu zü a tócchi e u bsœgna réndîe scicüri da ra cazùa ed mùgni e ed putralle, e rangièie per i vixitatùi. Dauxén a sci furni qui, i archéòlogi e purreusciu sccavè per truvè di vairi antighi, percà er lavurazión e s’ son suvrapóscte intu taimp.

Er vairi dl'Atè inter mund. modìfica

Er técniche di védrèi ed L'Atè e sun isctoie escpurtòie in Európa da i lavuranti medémmi. Ópere der Perotto e son escposcte inti Musei ed Lundra, The British Museum, ed New York, The Corning Museum ed Rouen, Musée Achéologique Liegi, inter Museo Grand Curtius, e son escpóscte ópere di Altaraixi e di Muranaixi, che travaiòvu insam a Liegi per i Bonhomme, imprenditui belgi. Anche i Altaraixi e travaiovu a la façon de Venise. Sche-qui u l'a er mutiv ch'u impedisc, inti Musèi der mund, ed ricunussci cuppe cun er gamb a serpente e voxi focci da Altaraixi "à la façon de Venise", da cùi[36] focci da Muranaixi.

 
Vetréria SAV ed l'Atae, cun ra ciminéra muzzò, cacciò zù int'er 2009

Ra médémma quesctión a riguòrda ra paternitò ed tante Ópere che són inti Musei. Quandi, inter mais d'avrì dṻ 2016, u l'a vnṻ a L'Atè er curatu du "Department of Western Art Museum - University of Oxford ", Prof. Timothy Wilson, u l'ho discṻs dra difficultò ed ricunassci i auténtici autui d'ởpere in vairi, in apparainza uguòli. Intra "querelle" per l'assignaziớn dra paternitò, u i a ascì er vairi d'L'Atè di Musei furascti, éuropèi e mundiòli.

Nòte modìfica

  1. Dæto Istat - Popolaçión rescidénte a-o 30 zùgno 2019.
  2. Clascificaçion sismica (XLS), in sce protezionecivile.gov.it.
  3. Lézze 26 agósto 1993, n. 412, alegòu A, Tabélla di gràddi/giórno di Comùn pe Región e Provìnsa (PDF), in sce efficienzaenergetica.acs.enea.it, 1 màrso 2011, p. 151. URL consultòu o 25 arvî 2012.
  4. Pe unn-a descrission da grafìa adeuviâ inte questo scrîto: Er parlè di vedrei ed L'Atè. [1].
  5. L. Oliveri, Le pievi Medoevali dell'Alta Val Bormida, into “Rivista Ingauna et Intemelia”, gennaio-dicembre 1972, pp. 20-22.
  6. L. Oliveri, Le pievi Medievali dell'Alta Val Bormida, into “Rivista Ingauna et Intemelia”, gennaio-dicembre 1972, pp. 20-22. a. 998: Donazione al Vescovo di Savona Bernardo:...et eclesiam Sancti Eugenii ubi eius corpus humanum requiescit. a. 1014: Donazione al Vescovo di Savona Ardemanno:...et terram de Ponte quanta ad Sanctum Eugenium pertinet.
  7. Inta l'îsoa de Berzezzi, segundo o Verzellino, o vescovo Bernardo l'avieiva dæto asìlo a di benédetin de l'îsoa françéise de S. Honorat de Lérins, che avardavan o corpo do Sant'Eugenio. La question a l'è controversa. Pe contra, dötrei storichi dixan che o corpo do Sant'Eugenio se trova inta gêxa da-arente a-o Ponte da Volta, a l'Artà.
  8. A. Ferretto, Documenti intorno alle relazioni tra Alba e Genova (1141-1270), into "Biblioteca della Società Storica Subalpina", diretta da F. Gabotto, Pinerolo, 1906, XXIII, vol I, doc. I, p. 1.
  9. Cfr: G. Lassaunière, B. Gratuze, I Pactat, E. Louis, L'artisanat du verre au haut Moyen Ȃge dans le nord de la France (Nord et Pas de Calais), AFAV, 2016.
  10. Charta divisionis inter VII Marchiones De Vasto, "Monumenta Aquensia", I, coll. 53-56, n. 42
  11. Into 951, l'Imperatô Otton I da Sassonia o l'aiva premiâ a fedeltæ do Conte Aleramo (de stirpe salica), dandoghe tutte e corti inti leughi deserti tra o Tanaro, l'Orba e o mâ.
  12. Questo A. S. T., Ducato del Monferrato, Provincia di Acqui, mazzo I. Il documento è prodotto da A. Roascio in Altare tra Val Bormida e Riviera di Ponente, a cura di B. Chiarlo, 2007, pp.183-201.
  13. A Gasparetto, Il vetro di Murano dalle origini, Venezia, 1958, pp. 53-54.
  14. A.S.T., Statuti et Decreti della Terra dell'Altare circa l'Arte de' Vedri, Monferrato, Feudi, Mazzo 5, fasc. 2.
  15. G. Malandra, I vetrai di Altare, Savona, 1983, pp.241-271.
  16. G. Malandra, 1983, p. 91.
  17. Pron. esch-purtaisu.
  18. P. Calcagno, Savona, porto di Piemonte, Genova, 2013, p. 201.
  19. A. Mallarini, L'Arte Vetraria Altarese, Albenga, 1995, p.41.
  20. A. Mallarini 1995, pp. 41-53.
  21. F. de Bouillane de Lacoste, Les Gentilshommes Verriers de la région du Poët-Laval aux XVII- XVIII siècles, Grenoble, 2003.
  22. A. Mallarini 1995, p.50.
  23. A. Boutillier, La Verrerie et les Gentilshommes Verriers de Nevers, Nevers, 1885; P. M. Bondois, Les Verreries Nivernaise et Orléanaise au XVII siècle, Paris, 1932, pp. 2-7.
  24. Vetro in pasta: vetro fuso nel forno fusorio, soffiato con la canna e modellato con gli utensili del mestiere.
  25. Pron. n velare.
  26. Lavorazione a lume
  27. L. Zecchin, Bernardo Perotto, vetraio Altarese, Venezia, 1950; J Bellanger, Verre d'usage et de prestige, Paris, 1988; J Barrelet, Un "virtuose" de la Verrerie au temps de Louis XIV: Bernard Perrot, Paris, 1958; J. Bernard and B. Dragesco, Bernard Perrot et les Verreries Royales du Duché d'Orléans, Paris, 1990; C. DE Valence, J. Geyssant, B. Gratuze, I. Biron et alii, Bernard Perrot 1640-1709. Secrets et chef-d'œvre des Verreries Royales d'Orléans, Paris 2010; "Bernardo Perroto" in 5000 YEARS OF GLASs, edited by Hugh Tait, The British Museum press 1991, pp 14-16.
  28. "Rosso traslucido"
  29. "soffio".
  30. .W.A. Thorpe, A History of English and Irish Glass, London, 1929, p. 119; Cesare Moretti, La realizzazione del cristallo al piombo in Inghilterra. Analisi critica della ricetta attribuita a George Ravenscroft e aspetti ancora oscuri nel processo di sviluppo del vetro flint, inta "Rivista della Stazione Sperimentale del Vetro", 1/2004”.
  31. Acronimo: S.A.V.
  32. A. Mallarini, 1995, pp. 174-193.
  33. A. Bordoni, Altare in teatro, Savona 1988.
  34. M. Badano Brondi, Il vetro preindustriale dalla Liguria a Newcastle, Genova, 1999, pp. 109-110.
  35. lo' = quello
  36. cùi = quelli

Âtri progètti modìfica

Contròllo de outoritæVIAF (EN147769530 · LCCN (ENn82087765 · GND (DE4307333-5 · WorldCat Identities (ENn82-087765