Arvi o menù prinçipâ
ZE
Questa pàgina a l'é scrîta in léngoa zenéize
Inmàgine de Barçelonn-a

Barçelonn-a (AFI: [barse'luŋa]; ofiçialmente Barcelona, in catalàn [bəɾs̙əˈlonə] e in spagnòllo [baɾθeˈlona]) a l'è ûnn-a çitæ da Spagna de 1.620.343 abitanti (area metropolitann-a instituçionâle: 3 239 337 abitanti), capolêugo da Catalogna, ûnn-a comunitæ autónoma da parte de levante do Stâto, öltre che de l'ömònima provinsa e da "comarca del Barcelonès". Sovianominâ Ciutat Comtal o Ciudad Condal (Çitæ di Cônti), a l'è a segonda çitæ da Spagna pe nùmero di abitanti dapêu da capitale Madrid e a déxima da Comunitæ Europea.

GiögrafîaModìfica

A s'attrêuva insciâ còsta do Mâ Mediterraneo, a-o nòrd-òvest de Spagna, 120 km a-o sûd di monti Pirenei, insce 'na cianûa limitâ da-o mâ (a est), da-a Serra de Collserola (a òvest), o sciûmme Llobregat (a sûd) e o sciûmme Besós (a nòrd).

EconomîaModìfica

Into 1992 a l'è stæta sede di Zêughi Olimpici de stæ. Into 2004 o se gh'è tegnùo pe-a primma vòtta o Forum Universâle de-e Curtùe, a çitæ a l'ha öspitóu l'Espoxiçión internaçionâle do 1888 e quella do 1929, e a l'è a sede fissa do Congresso Mondiâle de Tecnologîa Mòbile (Mobile World Congress) e de l'Unión pe-o Mediterraneo. Povendo contâ inscio turismo, insce o sêu porto e inscia vixinansa co-a Fransa (160 km da Le Perthus), a çitæ a l'è o segondo ciù grande çentro industriâle e finançiaio da Spagna dòppo Madrid, pe de ciù a l'è anche o pòrto ciù inportante into ànbito comerciâle e turistico e ùn di maggiôi d'Euròpa.

ClimmaModìfica

Barçelonn-a a l'ha ûn clima mediterraneo con quarche caratteristica atìppica pe questo génere de clima, comme ûnn-a quantitæ abastansa consistente d'ægoa in estæ e ûn mìnimo secondâio di preçipitaçioîn in invèrno. Questo perché Barçelonn-a, coscî comme tûtta a Catalogna, a risente d'a sêu poxiçión into Mediterraneo de ponente.

Zenâ e frevâ son i meixi ciû freidi; lûggio e agosto i ciû câdi. A ciû ærta tenperatûa mai registrâ inta çitæ a l'è stæta de +38,6 °C, o 12 de agosto do 2003, e a ciû freida i -7 °C de l'11 de frevâ do 1956. L'estæ do 2003, comme de résto in tûtta l'Euròpa de Ponente, a l'ha fæto segnâ o meize co-a tenperatûa media ciû ærta da quande o s'ha de registraçioîn (+27,8 °C comme media de agosto), mentre o frevâ do 1956 o l'è stæto o meize in media ciû freido do vintéximo secolo: 4,5 °C.

A poxiçión de Barçelonn-a tra a "Serra de Collserola" (no ciû elevâ de 516,2 metri) e o Mâ Mediterraneo, a fa sci che no ghe seggian grandi differense de tenperatûa tra o giorno e a nêutte inte tûtto l'anno. I fenòmeni de sòfoco, (afa in italiân, xafogor in catalân), son abastansa râri. De 'nvèrno, quande i sciûscian i venti de Maestrâle ò de Tramontann-a, a sensaçión de freido a pêu êse sentîa ciû viva.

E preçipitaçioîn son ben sparmæ inti tûtti i meixi e e stagioîn de l'anno, scibén se veddan de ciû in primmaveia e in ötûnno, ma e burrasche de stæ capitan de spesso ascî. Con tûtto che o gran freido o l'è còssa râra, quande e masse d'âia gelâ ôtrepassan o Gorfo de Lión portando o freido inscia Penixoa Iberica, scinn-a a Barçelonn-a a pêu vegnî a neie. A questo propòxito, o se ricòrda a neiadda do Denâ 1962, quande inscia çitæ i son cheiti 50 cm de neie into çentro e quaxi ûn metro inte artûe. Ciû de recente, de grandi neiadde son capitæ a novénbre do 1999 (mai coscî fîto scin da-o Seiçénto), a dexénbre do 2001 e into frevâ do 2018.