Società Autolinee Riviera

sucietè ligü"e de trasportu pübblicu
AR
Sta pagina chi a l'è scrita in arbenganese, sècundu a grafia Gastaldi

A Società Autolinee Riviera, ufissialmènte S.A.R. - Autolinee Riviera S.p.A. e cunussciüa nummà cumme S.A.R. asscì, a l'è stèta ina sucietè ligü"e de trasportu pübblicu lucale fundà in Arbenga, ch'a l'ha gestiu in cuncessiùn e autulinee in ta parte da Rivea de Punènte tra Andeu"a e u Finà dau 1974 aa sò fin, du 2010, quand'a s'è füṡa cùn l'A.C.T.S. de Sauna in ta TPL Linea.

Società Autolinee Riviera
Lögo
Lögo
StâtoItàlia Itàlia
Fórma de socjêtæSucietè pe assiùi
Fondaçión12 de dejèmbre 1974 a Arbenga
Serâ1° de lüïu 2010 pe fujùn cùn A.C.T.S.
Sêde prinçipâCijàn
SetôTrasporti
ProdûtiTrasportu pübblicu
Faturòu2.998.078[1] (2006)
Ùtile nétto20.165[1] (2006)
Dipendénti148[1] (2006)
Scîto webwww.sar-bus.com/

Sto"ia modìfica

A sto"ia da S.A.R. a cumènsa cu'a delega ae regiùi di puteri in mate"ia de trasportu pübblicu lucale e u pasaggiu a ina gestiùn da privà a pübblica, rivandu a spartì u terito"riu ligü"e in te di bacìn, ciaschedün de cumpetènsa d'in cunsorsiu. In particulà, cu'a leṡṡe regiunale 28/30 d'agustu du 1974, tra i âtri u s'è identificàu u bacìn "A" fra Andeu"a (a l'imprinsippiu a Servu) e u Finà e cùn tütta a valà de l'Arosscia, scibèn che u cunsorsiu u sa"à préstu limitàu nummà aa pruvinsa de Sauna[2].

U cunsorsiu de riferimèntu du bacìn "A", furmàu daa pruvinsa de Sauna, e cumünitè muntane Pollupice e Ingauna, e ina trentèna de cumüi, u l'ha creàu pé a gestiùn du trasportu pübblicu ina sucietè ex-novo, fundà u 12 de dejèmbre du 1974 e cùn primma sede in tu Municipiu d'Arbenga. Cu'a rilevassiùn de parte du persunà e de cuncessiùi daa veggia Cuperativa Dipendènti S.A.T.I., fundà u 22 de zügnu du 1972 cu'u fallimèntu da S.A.T.I., a S.A.R. a l'ha cusscì cumensàu, au primmu de lüïu du 1975, a sò attivitè[3][4].

Daa primma sede, de l'82 a S.A.R. a l'è traslucà in tu "palassiu de veddru" de Largu Paganìn, dund'a gh'è restà fina au 1991. A l'imprinsippiu depojiti e uffisine, ereditài da S.A.T.I., i l'é"a a Lèigueïa e au Burgu du Finà pe peui, passàu in tentativu de l'84 de druvì in depojitu a Lüjignàn, cummissciunâne aa fìn ün neuvu a Cijàn, du 1991. Fina in ti anni '80 a S.A.R. a gh'ajeva asscì di scaggni despantegài pé a pruvinsa ch'i funsiunava da bïetterie e pé a gestiùn da manuvalansa de zona e che, in particulà, i l'é"a a Sauna, au Finà e in A"assce[5].

U 30 d'utubre du 2006, sècundu a növa leṡṡe regiunale 31/98, a gestiùn de attivitè du trasportu pübblicu lucale a l'è stèta destaccà dau rèstu de attivitè, cu'a creassiùn da S.A.R. TPL, cuntrullà daa sucietè ma"e, che pe cuntru a l'ajeva cunservàu a gestiùn de linee a lünga percurènsa, du fittu de curriere e di bus pé e sceu"e. Cu'a sucietè equivalente creà da l'A.C.T.S., a A.C.T.S. Linea, u 27 de dejèmbre du 2006 s'è vussciüu imbastì in'âtra cuntrullà, l'ARCA s.c.a.r.l., pe gestì insémme de attivitè cumüne ae due impreṡe[6]. Stu prucèssu d'integrassiùn tra i servissi da S.A.R. e de l'A.C.T.S., ch'u l'é"a zà cumensàu du 2004 cu'a creassiùn du biettu ünicu, u l'è fètu cu'u tèmpu vijinà e due sucietè[7] che aa fìn i se sun füṡe in ta neuva TPL Linea, au primmu de lüïu du 2010[8], mèntre a sucietè a l'è cessà du tüttu l'8 d'agustu du 2013.

Mézzi modìfica

Aa sò furmassiùn, a S.A.R. a gh'ajeva ina flotta de 47 curriere, tütte ereditè daa S.A.T.I. e immatriculè tra u 1951 e u 1969. In particulà, i gh'é"a ancù i ürtimi Fiat 682, cunussciüi cumme "i 82", che pe tanti anni i sun stèti due"ài daa S.A.T.I. pé i sò servissi in ta Rivea, dismissi du tüttu au 1978. Du '76 i sun rivè 21 curriere neuve, di mudèlli Fiat 306/3, 314/3, 343 e 418AL apa"ài pé u traffegu ürbàn, ecstra-ürbàn e G.T. e rivandu, cunsscideràu e ruttamassiùi, a in tutale de 61 mézzi[9], mèntre l'annu apreuu a S.A.R. a l'ha cattàu in Fiat 320[10]. Tra u 1978 e u 1979 i sun rivài sèi neuvi Fiat 370, in Fiat 625 e de âtre curriere cumme s'è cattàu e cuncessiùi de impreṡe "Agolio", "Balestrino" e "Panizza", ciǜ in sèrtu nümeru de veiculi in leasing, mèntre du 1980 l'è stètu a vôta d'in Fiat 308[11].

A l'imprinsippiu di anni '80, mullè e linee a lünga percurrensa, a flotta da S.A.R. a l'è stèta adattà du tüttu ae linee sub-ürbane, cùn l'arivu de Fiat 418AL e 55-10 tra u 1981 e u 1982[12] e, de l'83, di Fiat Menarini M201 e Effeuno 671[13]. In ta sècunda metè di anni '80 u l'è rivàu in Fiat 370S, de l'88, e, survetüttu, ina dèjena de curriere picenine, di mudèlli Fiat 316, A-70 Portesi, A70 Autodromo e Daily, ciǜ quattru Volvo B10M[14]. Passài i anni '80, quandu a S.A.R. a l'ha cattàu 43 mézzi in tüttu, in tu neuvu decenniu l'impreṡa a l'ha pïàu l'ürtima cuncessiùn privà ch'a gh'é"a ancù, quella de l'Autoservizi Galleano d'Andeu"a, e tra u 1996 e u 1997, i sun rivài unṡe veiculi, di mudèlli Fiat Pollicino, Cacciamali TCC635L e 877CAS, TCM80CAS e Bussotto. Aa fìn di anni '90 e curriere da S.A.R. i l'han cangiàu de cu"ù, cu'u passaggiu aa neuva livrea daa tenta giancu-russa[15].

Du 2000 i sùn rivài di Breda-Menarini M231CS, âtri Pollicino e, tra u 2003 e u 2007, Bredamenarinibus M240 SI LI, Scania DC 903, Beluga Sitcar, Mercedes 520 CITO, Fiat Daily A50C, Irisbus PS 09 D3, Scania "CV Omnicity" e Scania "Omnycity"[16]. Tra i anni '90 e primmi du 2000, a S.A.R. a l'ha cattàu asscì pa"eggi püllman pé i servissi GT, in particulà di mudèlli Volvo BM10, Volvo B12, Fiat 315, Volvo B12B9700, Volvo "Genesis HD" e Iveco 397E13 "Atlantis"[17].

Servissi modìfica

De linea modìfica

A S.A.R. a l'ha cumensàu a upe"à in tu sò bacìn de riferimèntu in scé linee rilevè daa S.A.T., se"ea a dì quelle a lünga percurrensa Sanremu-Zena, Sanremu-Tü"in e Sauna-Tü"in e, pé u trasportu pübblicu lucale, e linee A"assce-Surva, A"assce-Meuïu-Testegu, Arbenga-Autu-Cravaüna, Arbenga-Erli-Garessce, Arbenga-Casterveggiu-Ca"issàn, Arbenga-Salia e Finà-Leua-Bardenèi-Cai"ssàn. De ciǜ, insémme a l'AMT de Zena, tra u 1975 e u 31 de zenà du 1978 a S.A.R. a l'ha gestiu a trèta Lèigueïa-Zena, che peui a l'andava avanti pé Sanremu cu'u servissiu da S.T.P., d'Impe"ia[18].

I servissi de linea a lünga percurrensa i sun pe"ò entrài préstu in criṡi pé u gran svilüppu da muturiṡassiùn privà e u muntà du traffegu, ch'u l'ha fètu vegnì ciǜ cumpetitiva a feruvia. Defèti, cumme zà ditu, du '78 u l'è terminàu u servissiu S.A.R./A.M.T. pé Zena[19], u servissiu pe Milàn u l'è stètu ceddüu au 31 de maṡṡu du 1979 aa milaneṡe S.T.I.E. ch'a u l'ha ciàn cianìn abandunàu[20] mèntre a Sauna-Tü"in a l'è terminà doppu nummà in annu, p'esse ciǜ avanti integrà daa S.T.P. in tu sò servissiu Sanremu-Tü"in[21].

Pé e trète lucali, in ti anni '70 i se sun definii in moddu cè"u i cunfin de l'area servia daa S.A.R., tra u 1980 e u 2007 delimità da Andeu"a e Sauna e spartia in te due relassiùi Sauna-Arbenga (cu'u capulinea a Vaìn) e Andeu"a-Finà (capulinea a Pia)[22]. In ti mèjimi anni a S.A.R. a l'ha cattàu e ürtime cuncessiùi in tu sò bacìn ch'i l'é"a de âtre impreṡe cumme, du '78, quelle ancù da S.T.P. scibèn che drentu au bacìn "A"[n. 1], quelle de l'impreṡa Giuseppe Panizza de Balèstrìn[n. 2], da Calisto Agoglio de Leua[n. 3], da Secondo Balestrino da Prïa[n. 4] e da Pietro Galleano d'Andeu"a[n. 5], cattè tütte a l'imprinsippiu du 1979 levàu a linea da Galleano, passà aa S.A.R. du 1990[23]. De ciǜ, a S.A.R. a l'ha utegniu de cuncessiùi de neuva creassiùn, ch'i sun stète a Casaneuva-Ligu-Arbenga du 1991, l'Andeu"a-Conna du 1996 e a Garlenda-Villaneuva-A"assce, creà du 2005 cun l'avertü"a de l'Aurelia bis de Villaneuva[23].

Gh'é"a peui di servissi speciali de linea, cumme quellu tra u Finà e Sestri Punente dedicàu ai uperài da Piaggio Aerospace e gestiu dau persunà viaggiante du grüppu du Finà[22].

Gran Turismu modìfica

Daa S.A.T.I., a S.A.R. a l'ha risevüu asscì in'impurtante ereditè de linee turistiche (G.T.), spartie in ti dui tipi de autulinee de gi"u e di servissi da fità. In particulà, tra e autulinee de gi"u o "escurssciùi" ecs S.A.T.I gh'é"a e relassiùi Dian-Purtufìn (che ai tempi da S.A.T.I. a partiva d'in Burdighe"a), Varaṡṡe-Nissa-Cannes, Sputurnu-Sanremu, A"assce-Testegu-Sèrvu, Dian-Casterveggiu, Varaṡṡe-Casterveggiu (cun cuntinuassiùi in stagiùn pe Bardenèi) e Dian-Grotte de Tüi"àn (in te sèrte stagiùi); tütte curse cùn frequensa annuale, giurnaliera o a giurni alternài ch'i se tegnivan quand'u gh'é"a u nümeru minimu de prenutassiùi. De ciǜ, a S.A.R. a l'ajeva cattàu a cuncessiùn ex-novo tra Dian e l'Aquariu de Zena[24].

U servissiu de curriere a fittu pe escurssciùi turistiche, inandiàu zà daa S.A.T.I. in ti anni '40, u l'è andàu avanti asscì cu'a S.A.R., che pe"ò a nu se truvava ciǜ in t'in ambitu quaji de munupoliu cumm'u l'è stètu pé a S.A.T.I., cu'u nassciùn de neuve sucietè e a cunverssciùn ai servissi turistici de âtre che primma i se cü"ava de trasportu pübblicu[25].

Notte modìfica

Notte au testu
  1. E trète Arbenga-Arnascu-Ligu, Arbenga-Villaneuva-Vellegu, Arbenga-Leca-Villaneuva e Arbenga-San Fé-Villaneuva.
  2. E trète a Prïa-Tüi"àn-Balèstrìn e Leua-Tüi"àn-Buissàn.
  3. A trèta Leua-a Prïa-Giüstèneje-Vèrṡi.
  4. E trète a Prïa-Borṡi-Vereṡṡi e a Prïa-Tuvu-Maïeu.
  5. A trèta Andeua-Stananellu-Testegu.
Notte bibliugrafiche

Bibliugrafia modìfica

Âtri prugetti modìfica

Ligammi de feu"a modìfica