Stati Confederæ d'America

ZE	Sta pàgina a l'é scrîta in zenéize

I Stati Confederæ d'America son stæti formæ da ùnze colònie do Sud di Stati Unïi che into 1861 àn deciaròu a secescion da l'Union. I Stati Unïi (o Nòrd) no àn mai riconosciûo a confederaçion e l'àn consciderâ ilegìttima.
Unna guæra çivî a l'è scciuppâ quande e truppe do Sud àn tiòu a-e truppe do Nòrd che occupavan a-o forte Sumter de Charleston inta Carolina do Sud inte l'arvî do 1861.
Nisciunn-a naçion d'Euròpa a l'à riconosciûo a confederaçion, con l'ùnica ecceçion do Vatican, ma o Regno Unïo o l'à agiutòu militarmente a confederaçion durante a guæra.
Quande i generæ sudisti se son areixi into 1865, a confederaçion s'è desfæta e no ghe stæta arcunn-a rescistensa, coscì i stati son stæti cian cianin riammissi inte l'Union.

Tersa bandëa naçionâ di Stati Confederæ d'América

A poxiçión giögràfica di Stati Confederæ d'América

A secescion

I prìmmi sette stati, secescion do màrso 1861:

• Carolinn-a do Sud, (20 dexénbre 1860)
• Misciscippi, (9 zenâ 1861)
• Florida, (10 zenâ 1861)
• Alabama, (11 zenâ 1861)
• Georgia, (19 zenâ 1861)
• Louisiann-a, (26 zenâ 1861)
• Texas, (1° frevâ 1861)

Dòppo che o prescidente di Stati Unïi d'America Lincoln o l'à ciamòu ätri sordatti, ätri quattro stati se son unïi a-a confederaçion:

• Virginnia, (17 arvî 1861)
• Arkansas, (6 màzzo 1861)
• Tennessee, (7 màzzo 1861)
• Carolinn-a do Nòrd, (20 màzzo 1861)

Ätri doî stati se son unïi a a confederaçion, sciben che no son stæti mai controlæ efetivamente da-a confederaçion:

• Missoùri, (31 otôbre 1861)
• Kentucky, (20 novénbre 1861)

E bandëe da confederaçion

• 
  Prìmma bandëa naçionâ
  "Stars and Bars"
• 
  Segonda bandëa naçionâ
  "Stainless Banner"
• 
  Tersa bandëa naçionâ

• 
  Bandëa da mænn-a militâ
  1861-1863
• 
  Bandëa da mænn-a militâ
  1863-1865
• 
  Bandëa de l'armâ
  "Southern Cross" (Croxe do Sud)