Biçicletta
ZE
|
Quésta pàgina a l'é scrîta in zenéize, segóndo a grafîa ofiçiâ |
A biçiclétta[1] ò biciclétta[2], dîta bîci ascì, a l'é 'n veìcolo a pedâli mesciòu da-a fòrsa de l'òmmo ò da 'n motô, ch'o se conpónn-e de dôe rêue atacæ a 'n tiâ, mìsse unn-a derê a l'âtra. E persónn-e chi vàn in biçiclétta són dîte ciclìsti.
E biçiclétte són stæte svilupæ inte l'Eoröpa de l'Eutoçénto e, a l'inprinçìpio do sécolo XXI, ghe n'êa ciù de 1 miliàrdo in gîo pò-u móndo[3][4][5], nùmero ciù èrto che quéllo de outomòbile[6][7][8]. E biçiclétte són o mézzo de traspòrto ciù comùn inte diferénti regioìn do móndo, ma són dêuviæ cómme demôa popolâre ascì, vegnìndo adatæ scìnn-a cómme zêugo pe-i figeu. Pe de ciù, gh'àn di ûxi pò-u fitness, inti ezèrciti, co-i corê in biçiclétta e into ciclìsmo sportîvo e artìstico.
A fórma e a configuraçión de bâze da tìpica biçiclétta "de seguéssa" a no l'é cangiâ goæi da-o svilùppo di prìmmi modélli a cadénn-a, nasciûi ciù ò mêno do 1885[9][10][11]. A ògni mòddo, l'é stæto amegioòu bén bén de detàggi, spécce co-i nêuvi materiâli e a progetaçión a-o computer, ch'àn permìsso di progètti specializæ pe géneri diferénti de ciclìsmo. In sciâ fìn, into sécolo XXI, s'é difûzo e biçiclétte elétriche.
L'invençión da biçiclétta a l'à avûo di inpàtti inportànti in sciâ socjêtæ, ségge da-o pónto de vìsta da coltûa che pò-u svilùppo di modèrni métodi industriâli. Pe de ciù, gh'é tànti conponénti inventæ pe-e biçiclétte ch'àn avûo 'n ròllo inportànte pò-u svilùppo de l'outomòbile ascì, cómme i cuscinétti a sfêra, i pneomàtichi, i pignoìn e-e rêue a ràggi[12].
Stöia
modìficaDescriçión
modìficaNòtte
modìfica- ↑ (LIJ, IT, EN) Deize: diçionäio italian-zeneise - bicicletta, in sce conseggio-ligure.org. URL consultòu o 5 òtôbre 2024.
- ↑ (LIJ, IT) TIG - bicicletta, in sce zeneize.net. URL consultòu o 5 òtôbre 2024.
- ↑ (EN) Dan Koeppel, Flight of the Pigeon, in Bicycling, vol. 48, n. 1, Rodale, Zenâ-Frevâ 2007, pp. 60-66.
- ↑ (EN) Bicycling; A way of life; Faster in town than going by car, bus, tube or on foot, in sce economist.com, 20 arvî 2011. URL consultòu o 5 òtôbre 2024.
- ↑ (EN) Bicycles produced in the world, in sce worldometers.info. URL consultòu o 5 òtôbre 2024.
- ↑ (EN) Chuck Squatriglia, Honda Sells Its 60 Millionth - Yes, Millionth - Super Cub, in sce blog.wired.com, 23 màzzo 2008. URL consultòu o 25 òtôbre 2024.
- ↑ (EN) American Motorcyclist Association, That's 2.5 billion cc!, American Motorcyclist, Westerville, OH, Màzzo 2006, p. 24.
- ↑ (EN) Toyota ponders recall of world's best-selling car, in sce abc.net.au. URL consultòu o 5 òtôbre 2024.
- ↑ Herlihy, 2004, pp. 200-250
- ↑ Herlihy, 2004, pp. 266-271
- ↑ Herlihy, 2004, p. 280
- ↑ (EN) J. A. Heitmann, The Automobile and American Life, McFarland, 2009, pp. 11ff, ISBN 0-7864-4013-9.
Bibliografîa
modìfica- (EN) David V. Herlihy, Bicycle: The History, New Haven, CT, Yale University Press, 2004, ISBN 978-0-300-12047-9.
Âtri progètti
modìfica
Wikimedia Commons a contêgne di files in sce biçicletta
Ligàmmi de fêua
modìfica- (EN) Bicycle - Encyclopædia Britannica, in sce britannica.com. URL consultòu o 5 òtôbre 2024.
- (IT) Bicicletta - Enciclopedia on line, in sce treccani.it. URL consultòu o 5 òtôbre 2024.
| Contròllo de outoritæ | LCCN (EN) sh85013911 · GND (DE) 4016297-7 · BNF (FR) cb13162854m (data) · BNE (ES) XX525740 (data) · NDL (EN, JA) 00574882 |
|---|