C (minoscolo c) a l'é a tersa letia de l'alfabêto latin.

C
C
Alfabêto latìn
Aa Bb Cc Dd    
Ee Ff Gg Hh
Ii Jj Kk Ll
Mm Nn Oo Pp
Qq Rr Ss Tt
Uu Vv Ww Xx
Yy Zz
Létie azontîve de parlæ liguri
Ææ Çç Ëë Ññ    
Ňň Öö Œœ Řř
Šš Ṡṡ Üü
Gaml
fenîcia
Ğīm
araba
Gimel
ebraica
Gamma
grêga
C
etrusca
C (G)
latinn-a antîga
           

⟨C⟩ e ⟨G⟩ son derivæ da-a mæxima letia semitica ciamâ gimel, che fòscia a l'êa 'n adatamento de 'n geroglifico egiçio ch'o raprezentâva 'n caciafrusto (che poieiva êse o scignificâto do nomme gimel), ò fòscia a raprezentâva 'n camello, che i Semiti ciamâvan gamal.

Inta lengoa etrusca, e consonante ocluxîve no faxeivan contrasto con consonante sonöre, donca a ⟨Γgrêga a l'êa stæta adotâ 'nte l'alfabêto etrusco pe raprezentâ /k/. Za inte l'alfabêto grêgo òcidentâle, a gamma a l'aveiva 'na forma ⟨ ⟩ inte l'etrusco antîgo, pöi ⟨ ⟩ inte l'etrusco clascico. Into latin clascico, a l'êa diventâ ⟨c⟩. Inte iscriçioin latinn-e antîghe, e letie ⟨c k q⟩ êan adêuviæ pe raprezentâ i soin /k/ e /ɡ/, che no êan distinti inta scrîtûa: ⟨q⟩ s'adêuviâva pe raprezentâ /k/ ò /ɡ/ primma de 'na vocâle ariondâ, ⟨k⟩ primma da ⟨a⟩, e ⟨c⟩ inte l'âtre poxiçioin.

Into III secolo a.C., o l'êa stæto introdûto 'n caratere modificòu pe /ɡ/, e a ⟨c⟩ s'adêuviâva pe /k/. L'ûzo da ⟨c⟩ (e da seu variante ⟨g⟩) o l'aveiva finîo pe rinpiasâ quæxi tutte e ⟨k⟩ e ⟨q⟩. Donca, a partî da-o perîodo clascico, ⟨g⟩ a s'adêuviâva comme pægia da gamma grêga, e a ⟨c⟩ comme pægia da kappa; questo o se peu vedde 'nta romanizaçion de paròlle grêghe, comme 'ΚΑΔΜΟΣ', 'ΚΥΡΟΣ', e 'ΦΩΚΙΣ': 'cadmvs', 'cyrvs' e 'phocis'.

Into latin volgâre, a letia a s'êa palatalizâ inte /t͡ʃ/ ò /t͡s/ davanti e vocâle frontæ ⟨e i⟩.

Prononçia e ûzo

modìfica
Prononçia de Cc
Prononçia ciù comun: /ts/

E lengoe 'n corscîvo no adêuvian l'alfabêto latin

Lengoa Dialetto/i Prononçia (IPA) Poxiçion Nòtte
azêro /dʒ/
berbero /ʃ/ trasliteraçion
bukawa /ʔ/
catalan /k/
/s/ Primma de e, i
cêco /ts/
/s/ Primma de e, i, y
cineize mandarin standard /tsʰ/ trasliteraçion pinyin
curdo kurmanji /dʒ/
figian /ð/
françeize /k/
/s/ Primma de e, i, y
fula /tʃ/
gaelico scoseize /kʰ/
/kʰʲ/ Primma de e, i, ò dòppo i
galeize /k/
hausa /tʃ/
indonezian /tʃ/
ingleize /k/
/s/ Primma de e, i, y
irlandeize /k/
/c/ Primma de e, i, ò dòppo i
italian /k/
/tʃ/ Primma de e, i
lettone /ts/
ligure /k/
/tʃ/ Primma de e, eu, i
maleize /tʃ/
mandingo /tʃ/
polacco /ts/
pòrtogheize /k/
/s/ Primma de e, i, y
romêno /tʃ/ Primma de e, i
/k/
serbocroâto /ts/
slovacco /ts/
slovêno /ts/
sòmalo /ʕ/
spagnòllo tutti /k/
eoropêo /θ/ Primma de e, i, y
american, andalôzo, canâio /s/ Primma de e, i, y
tataro de Crimêa /dʒ/
turco /dʒ/
unghereize /ts/
xhosa /ǀ/
yabem /ʔ/
yup'ik /tʃ/
zulu /ǀ/

Trasliteraçion

modìfica

⟨c⟩ a s'adêuvia ascì pe-a trasliteraçion do ⟨ц⟩ cirillico – de vòtte rinpiasâ dò-u digramma ⟨ts⟩ – inte forme latinn-e do serbo, do macedone e de l'ucrain.

Âtri scistemi

modìfica

Comme scinbolo fonetico, a ⟨c⟩ minoscola a s'adêuvia 'nte l'alfabêto fonetico internaçionâle e 'nte l'X-SAMPA pe raprezentâ l'ocluxîva palatâle sorda /c/, e-a ⟨C⟩ maioscola a l'é o scinbolo X-SAMPA pe-a fricatîva palatâle sorda /ç/.

Digrammi

modìfica

Gh'é diversci digrammi ch'adêuvian a ⟨c⟩:

  • O ciù comun l'é ⟨ch⟩, e 'n certidun lengoe (comme o tedesco) o l'é asæ ciù uzòu da sôla ⟨c⟩. O peu raprezentâ varri soin inte varie lengoe.
  • Çertidun lengoe germaniche, comme l'ingleize, o tedesco e-o svedeize, adêuvian o digramma ⟨ck⟩ pe raprezentâ o son /k/ dòppo 'na vocâle curta
  • O digramma ⟨cz⟩ o raprezenta o son /t͡ʃ/ into polacco e 'nte l'unghereize.
  • O digramma ⟨cs⟩ o raprezenta o son /t͡ʃ/ inte l'unghereize.
  • O digramma ⟨sc⟩ raprezenta /ʃ/ inte l'italian e 'nte çertidun lengoe inparentæ a lê (tra e quæ o ligure), oltre che 'nte l'ingleize antîgo (ma sôlo davanti a vocâle frontæ; âtrimenti o raprezenta /sk/)

Trigrammi

modìfica
  • O trigramma ⟨scc⟩, inte parlæ liguri, o raprezenta /ʃtʃ/, davanti a e, eu e i.
  • O trigramma ⟨sch⟩, into tedesco, o raprezenta /ʃ/.

Carateri corelæ

modìfica

Carateri inparentæ

modìfica

Ligatûe, abreviaçioin, segni e scinboli derivæ

modìfica

Vôxe corelæ

modìfica

Colegaménti esterni

modìfica

Âtri progètti

modìfica