Arvi o menù prinçipâ
ZE
Quésta pàgina a l'é scrîta in léngoa zenéize
AcLiBr.jpg

A Grafîa adeuviâ a l'é quélla de l'Académia Ligùstica do Brénno

C (minoscolo c) a l'é a tersa letia de l'alfabêto latin.

C
Alfabêto latìn
Aa Bb Cc Dd    
Ee Ff Gg Hh
Ii Jj Kk Ll
Mm Nn Oo Pp
Qq Rr Ss Tt
Uu Vv Ww Xx
Yy Zz
Létie azontîve de parlæ liguri
Ææ Çç Ëë Ññ    
Ňň Öö Œœ Řř
Šš Ṡṡ Üü

StöiaModìfica

Gaml
fenîcio
Ğīm
arabo
Gimel
ebraico
Gamma
grêgo
C
etrusca
C (G)
latinn-a antîga
           

⟨C⟩ e ⟨G⟩ son derivæ da-a mæxima letia semitica ciamâ gimel, che fòscia a l'êa 'n adatamento de 'n geroglifico egiçio ch'o raprezentâva 'n caciafrusto (che poieiva êse o scignificâto do nomme gimel), ò fòscia a raprezentâva 'n camello, che i Semiti ciamâvan gamal.

Inta lengoa etrusca, e consonante ocluxîve no faxeivan contrasto con consonante sonöre, donca a ⟨Γgrêga a l'êa stæta adotâ 'nte l'alfabêto etrusco pe raprezentâ /k/. Za inte l'alfabêto grêgo òcindentâle, a gamma a l'aveiva 'na forma ⟨ ⟩ inte l'etrusco antîgo, pöi ⟨ ⟩ inte l'etrusco clascico. Into latin clascico, a l'êa diventâ ⟨c⟩. Inte iscriçioin latinn-e antîghe, e letie ⟨c k q⟩ êan adêuviæ pe raprezentâ i soin /k/ e /ɡ/, che no êan distinti inta scrîtûa: ⟨q⟩ s'adêuviâva pe raprezentâ /k/ ò /ɡ/ primma de 'na vocâle ariondâ, ⟨k⟩ primma da ⟨a⟩, e ⟨c⟩ inte l'âtre poxiçioin.

Inte o III secolo a.C., o l'êa stæto introdûto 'n caratere modificòu pe /ɡ/, e a ⟨c⟩ s'adêuviâva pe /k/. L'ûzo da ⟨c⟩ (e da seu variante ⟨g⟩) o l'aveiva finîo pe rinpiasâ quæxi tutte e ⟨k⟩ e ⟨q⟩. Donca, a partî da-o perîodo clascico, ⟨g⟩ a s'adêuviâva comme pægia da gamma grêga, e a ⟨c⟩ comme pægia da kappa; questo o se peu vedde 'nta romanizaçion de paròlle grêghe, comme 'ΚΑΔΜΟΣ', 'ΚΥΡΟΣ', e 'ΦΩΚΙΣ': 'cadmvs', 'cyrvs' e 'phocis'.

Into latin volgâre, a letia a s'êa palatalizâ inte /t͡ʃ/ ò /t͡s/ davanti e vocâle frontæ ⟨e i⟩.

Ûzo 'nti scistêmi de scrîtûaModìfica

LigureModìfica

Inte parlæ liguri a raprezenta o són /k/ davanti ⟨a æ o ò ö u⟩ e /t͡ʃ/ davanti ⟨e eu i⟩, mentre a forma o digramma sc (/ʃ/) e o trigramma scc (/ʃtʃ/) davanti ⟨e eu i⟩.

Âtre lengoeModìfica

Inte lengoe romanse françeize, spagnòllo, italiàn, romêno e pòrtogheize, ⟨c⟩ a l'à de sòlito 'na prononçia "dûa" /k/ e 'na prononçia "mòlla" ch'a vâria a segonda da lengoa: into françeize, pòrtogheize, catalan e spagnòllo (de l'America latinn-a e da Spagna meridionâle), a se prononçia /s/; into spagnòllo parlòu 'nta Spagna setentrionâle e centrâle, a l'é 'na fricatîva dentâle sorda /θ/; inte l'italian e o romêno, a l'é [t͡ʃ].

Tutte e lengoe balto-slâve ch'adêuvian l'alfabêto latin, ciù l'albaneize, l'unghereize, o pashtò, diversce lengoe sami, l'esperanto, l'îdo e l'interlengoa, dêuvian ⟨c⟩ pe raprezentâ /t͡s/, 'n'africâta siante sorda alveolâre ò dentâle. Into cineize mandarin romanizòu, a raprezenta 'n'aspirâ /t͡sʰ/.

Vôxe corelæModìfica