UL
Šta pogina ṛ’ ê š-cṛiccịa ‘n ulmioš-cu, s’cundu a gṛafia d’ Marco Michelis

L'Almélla (o Armélla, š-cṛiccịu ascì Armela, Armella in italian) l'è 'n rian ulmiošcu ch'u nošše a paltia dau Loviu d'l Pizzu, ch' l'è sutt' 'l Pizzu d'Ulmèa a 2073 m di autezza.[1]

L'Almella 'nt'Ulmèa

Carat'rištiche modìfica

 
L' p'lculsu d'l'Almélla

L'Armélla l'è ün dî cịü' 'mpultonti rioi ch'i s' compo da ṛa lèlca 'nt' Tonno d' tüttu a cumüna d' Ulmèa. Lungu èl caṛoa a voa, l'Almélla a cöjie l'euva d' oci rioi: u rian dâ Cōšta Volcaiṛa da ṛa dṛiccia, è da ṛa lèlca quâ dâ Cōlla dî Telmo.

U rian, ch' u dà ascì u nōmme a üna d'l fṛâziui d' Ulmèa, a Voldalmélla (1021 m), u fulma ina štṛència valodda a V, fin a arrivoa 'nt' 'l paise, pasèndu sutta al Punte dî Cōlni.[2] L' otṛu punte, quâ dâ štatoa 28 l'eṛa štà r'nfulzà è 'ngṛandì 'nt' 'l 1954 (millenöv'zentuèzinquontequottṛu).

Üsu modìfica

Èl bioa modìfica

A paltia daṛa fin 'd l' Öccịuzentu l'è štà foccịu 'n šcištema 'd ciuse, 'd bojie è d' canoa sut-tèra,ch' i pōlto l'euva d' l' Almélla fin sutt' u Rizöa. Ch'zì èl bojie i veno s'roi è l'euva a munta scịü' è a sciulte pṛōppi 'n zimma al Bulgu. D' lì, l'euva, ndendu 'n l' avoa a sèlve p'l lavoa èl Bulgu è j' oci tṛevi, è p'l gavoa a nève d' 'nvèlnu.

Š-cioggni, quon' ch' u j' eṛa 'ncù tonte gente 'nt î tṛevi è p'l ʒü' 'l Bulgu, j' ōmmo i fas̅c̅èvo a calô 'ntâ nève 'n mèʒʒu al Bulgu è a i tṛevi, è j' ōmmo d'l Cumün j' auvṛivo èl bojie è i das̅c̅èvo l'euva ch'a sâ pultova via. Au tüttu u tṛavojiu u ven focciu da j' ōmmo d'l Cumün.[3]

Da cōc onnu, i ʒuvo d'Ulmèa, j' ulganizzo ina culsa 'nt 'l bioa: "Ulmèa in Onda", ch' a dōvṛa l'euva d'l bioa (l'euva d' Almélla) 'm' ina "pišta d' euva".

Pašca modìfica

Ina polte d'l culsu dû rian u fa polte dâ zōna B dâ riselva d' pašca cumünoa. A zōna u s' tṛöva suvo èl cuntenimentu, p'l 500 m i s' tṛövo èl tṛüte "fario", qualla "marmorata", a botta (scazzone) e l'alborella. U limite d'l catüṛe a u dì l' è di 6 beštie, ma nön cịü' d' 2 tṛüte malmuṛoi.[4]

Nòtte modìfica

  1. (IT) M. Pelazza, G. Mao, F.Merlino, D. Bassi, E. Michelis, S. Odasso, G. Casalis e G. Barrelli, IV. Aspetto Geografico, in Guida di Ormea, Ulmèa, Le campane di San Martino, 1986, pp. 29-30.
  2. (IT) El bioa, növu cine d'Ulmèa, in sce m.youtube.com. URL consultòu o 20 dexénbre 2022.
  3. (IT) El Bioa d'Ulmèa, in sce lastampa.it. URL consultòu o 20 dexénbre 2022.
  4. (IT) Ra pašca spultìva, in sce valtanarolife.com. URL consultòu o 20 dexénbre 2022.

Oci pṛugetti modìfica