ZE
Questa pàgina a l'é scrîta in léngoa zenéize

E elettromotrici serie 900 de l'UITE (Unione Italiana Tramways Elettrici), dîte anche Littôrinne o tipô Zena, ean unna serie de tram bidiresiônali, a scartamentô metrico, in servisio in sciâ ræ tranviaia de Zena. Ô nômme ô vegne dall'Officinna do Littòrio, ciammä doppô a Liberaçiôn Romeo Guglielmetti da ô nômme de un tranviere martire da Rexistensa. In te questa officinna l'ea stætô realizzoô parte de vettüe. Di tram de questô tipô han circôloô in seguito a varie vicende in scê ræ de Belgrado (Jugoslavia) e de Innsbruck (Austria).

Vettüa tram 60 in serviçio a Innsbruck

Stöia modìfica

E vettüe zeneixi modìfica

In seguitô ä neçessitæ de ammodernä a flotta sociale, a societæ UITE, che a gestiva a rete tranviaia de Zena, a l'aveiva progettoô in proprio, e realizzoô in te sö officinne un növô tipô de vettüa bidirezionale a carrelli, con cascia elettrosaldä autoportante de növô disegnô. Ô prototipô, numeroô 900, ô l'ea stætô costruiô in to 1939 in te officinne sociali, con l'attiva partecipasiôn de maestranse; ne ea risultoô una vettüa môderna, appressä da ô persônale pe a façilitæ de guidda, e dall'utensa pe ô confort de marcia. In particôlare se faxeiva notä a forte capaçitæ de accelerasiôn, reisa pôscibile dä leggeressa dô veicolo e dall'avviamentô elettrôpneumaticô. Doppô ô prototipô sun stæte costruie atre 99 vettüe (numeræ da 901 a 999), consegnæ in ti anni 1939-40 e costruie, ôltre che dae officine UITE, dall'Ansaldo, dä Piaggio e dae Officinne Bagnea, tütte con equipaggiamentô elettricô da CGE e carrelli TIBB. Zà in tô 1940 sei vettüe (984 ÷ 989) sun stæte cedüe dä UITE ä Breda, riçevendo in cangiô quattrô tram articolæ che han costituiô a serie 1100. A Breda a l'avieiva poi passoô e sei "littorine" ä Rete tranviaia de Belgrado.

A Zena perciò l'ea introô in servisiô sôlô 94 tranvai (900 ÷ 983 e 990 ÷ 999); in tô 1944 a vettüa 995 a l'è restä distrutta da un bombardamento, e ricostruia ä fin da Segônda guera môndiale cômme vettüa unidireçionale a træ porte.

In ti anni sciüscianta, a seguito da prôgressiva contrasiôn da rete, a UITE a l'avieiva prövoô a vende dôzze vettüe ä rete de Zagabria, ma a trattativa a nô saieva rescia. In tô 1966 proprio unna "littorinna", a 935, a serrava l'epôca di tram a Zena.

Tütte e vettüe vegnivan accantônæ, e demolie squæxi tütte dô 1971. Sôla unitæ sôpravvisciüa figna a ancö a 973, restaurä in tô 1980 con ô nümerô da progenitrice 900: pe qualche tempô a l'è stæta conservä in ta remissa "Gavette" dell'AMT côme rotabile storicô, pe esse poi ricoverä all'avertô in ta zona de Campi.

E vettüe da ræ de Belgrado modìfica

In tô marzô dô 1940 a societæ esercente a ræ tranviaia de Belgrado a l'aveiva ôrdinoô ä Breda unna serie de 15 vettüe tranviaie, costituie dae 6 unitæ ex-UITE e da ätre 9 unitæ da costruï ex novo da parte da mæxima Breda.

E 6 unitæ zeneixi ean arrivæ sübitô a Belgrado, vegnindô nümeræ in ta serie 37 ÷ 42. A successiva serie de 9 unitæ a l'ea stæta invece destinä dai occupanti tedeschi ä Rete tranviaia de Innsbruck, ma a causa de eventi bellici a Breda a saieiva arescia a completä solo un'unitæ, arrivä a Innsbruck in tô 1944 e numerä 90. A costrusiôn de öttô vettüe mancanti (no ciü destinæ a Innsbruck, ma tôrna a Belgrado),a saieiva ripiggiä in tô dopôguera, ricavandô però de vettüe monodireçionali classificæ in ta serie 43-50. E vettüe 37 ÷ 42 sôn stæte trasformæ anche lô in monodireçionali in ti anni çinquanta, faxendô serviçiô fino a ô 1978. Successivamente sôn stæte tütte demolie.

L'unitæ n. 60 de Innsbruck modìfica

In tô zügnô dô 1944 ha côminçoô a fä serviçiô a Innsbruck a primma unitæ de unna serie prevista de növe (poi no consegnæ), in origine ordinæ dä Rete tranviaia de Belgrado. A vettüa, numerä 60, e soprannominä Die Mailänderin ("a milaneise"), a rappresentava ô tranvai ciü môdernô in serviçiô 'in tütta l'Austria.

Questa vettüa a l'ha fæto serviçiô figna aô 1977, vegnindô poi cedüa a un'associaçiôn amatoriale de Klagenfurt; a l'è tôrnä a Innsbruck intô 1990, dove a l'è stæta restaurä e döviä pe servisi rievocativi.

Dati tecnici modìfica

  • Costruttôi = Officinne UITE, Piaggio, Bagnea, Ansaldo, Breda, CGE
  • Lunghessa = 13.562 mm
  • Larghessa = 2.150 mm
  • Artessa = 3.123 mm
  • Capaçitæ = 25 posti assettæ, 85 posti in pê
  • Scartamentô =1.000 mm
  • Passô tra i carrelli = 6.950 mm
  • Passô di carrelli = 1.800 mm
  • Massa a vöô= 18,6 t
  • Diametro röe = 660 mm
  • Tipo môtôre = Ansaldo LC 229

Conligamenti esterni modìfica

Bibliografîa modìfica

Atri progetti modìfica