GR
Sa pagina l'è šcricia en garescén

Garesce (šcriciu ascì Garéshe[4], Garešše o Garescie intu dialöttu d'Urmea, Garess in piemunteize e "Garessio" in italian) l'è in cumüne ed 2932 person-ne (nümeri du 2019) ch'u s'tröva in Pruvéncia ed Cuni, in s'ii cunfén cun a Ligüria.

Garesce
cumüne
(IT) Garessio
Garesce – Stemma
Garesce – Veduta
Garesce – Veduta
U centru stòricu ed Garesce vištu dau Bricu Merién
Localizaçión
StâtoItàlia Itàlia
Región Piemonte
Provìnsa Cuni
Aministraçión
ScìndicoFerruccio Fazio (lìšta cìvica) da-o 27-5-2019
Teritöio
Coordinæ:44°12′N 8°01′E / 44.2°N 8.016667°E44.2; 8.016667 (Garesce)
Altitùdine621 m s.l.m.
Superfìcce131,29 km²
Abitanti2 932[1] (31-10-2020)
Denscitæ22,33 ab./km²
Comùn confinantiBardnei (SV) Carisan (SV), Cašteveiu ed Róca Barbena (SV) e Erli (SV), Neijén (SV), Urmea, Pamparau, Roburent, Prióra, Viura
Âtre informaçioìn
CAP12075
Prefìsso0174
Fûzo oràrioUTC+1
Còdice ISTAT004095
Cod. cadastrâD920
TargaCN
Cl. scìsmicazöna 3 (sismicitæ bàssa)[2]
Cl. climàticazöna F, 3 085 GG[3]
Nomme abitantiGarescén
Garescìn (a Arbenga)
Garaššin o Garascìn (a Urmea)
Sànto patrónSàn Ròcu
Madòna du Ruzàriu
Cartògrafîa
Màppa de localizaçión:
Garesce
Garesce
Garesce – Mappa
Garesce – Mappa
Pusisiôn ed Garesce inta pruvéincia ed Cuni.
Scîto instituçionâle

Geugrafia modìfica

 
A Cóla ed S.Bernordu 'd Garesce

Garesce u s'tröva int'l'ota valada du fiüme Tane, inta pruvéncia ed Cuni, in Piemonte. U teritóriu du cumüne l'è a cavalu tra u teritóriu da Ligüria e cuu padan, intu cö de Orpe Ligüri. E muntagne ciü' impurtanti du paize i sôn: u Bricu ed Mindén (1879 m), cun ina cruje ota ciü' ed 20 metri, l'Anturótu (2144 m), u Galé (1708 m) e u Berlén (1789 m).

Pöi u i è a Cóla du Quasu (1131 m) ch'a pórta versu a Val Bòrmida (Carisan), a Cóla ed S.Bernordu (957 m), ch'a sepora a valada ed Tane da cula du Neva, e a Cóla ed Cazótu (1381 m), ch'a pórta versu Pamparau.

E frasiui modìfica

E frasiui ed Garesce i sôn: Capé, Cerjöra (cun e burgoi Geja, Cruje, Riò e Barache), Duersci, E Vóte,Garesce 2000, Mindén, Mursöccu, Cianbernordu, Ciangranôn, Trapa, Urtiè, Valdinfernu, Vasurda e Burguratu. U centru ed Garesce, invece, l'è divizu in tre burgoi: U Pônte, U Puzö' e U Burgu.

I cunfén modìfica

U cumüne u cunfén-na cun Bardnei (SV) e Carisan (SV) a ešt, cun Cašteveiu ed Róca Barbena (SV) e Erli (SV) a süd-ešt, Neijén (SV) a süd, Urmea a óvešt, Pamparau e Roburent a nord-óvešt, Prióra e Viura a nord-ešt.

Štoria modìfica

 
Garesce int'ina rapresentasiôn du 1726

U paleuliticu e u periudu ruman modìfica

I primi insediamenti intu teritóriu ed Garesce i sôn štoi intu paleuliticu, quande cheich grüpu d'ómi l'ha cumensau a štò inte gróte ch'u i era inta zóna, cume per ejempiu cule du Gray e ed Valdinfernu, grasie a in ambiente natürò favurevule aa casa inti bóšchi e aa pöšca in Tane.[5]

Dópu su periudu, ina prima štrutüra d'in vilage l'è fórsci štò cumensò dai Ligüri "Bagienni" cume "castelliere", a mônte d'l'antica Ceive ed San Cuštansu. Cun a cunquišta da Ligüria da pòrte di Ruman, Garesce l'è štau culegau au duminiu du "Municipium" d'Arbenga. Du periudu ruman i sôn ascì e lapidi ed Trapa e Mindén, ch'i servivi per ariurdose di mórti, inseme a cheich tômba.

Intu štesu periudu l'è štau faciu u pônte ed Ciangranôn. Paröggiu Garesce l'era dventau in póštu impurtante ed cumerciu land'i s'incuntrovi e vie ed cumünicasiôn tra u Piemônte e a Ligüria.

U Mediuevu modìfica

Ina vóta che l'Imperu Ruman l'è finiu intu 476, u teritóriu cumünò l'è reštau culegau cun a rivera per u cumerciu e a pulitica.

Infati u nóme latén "Garexium" l'è štau per a prima vóta regištrau versu u VII seculu: u paize l'era in pusedimentu du Cunventu ed San Pé ed Tuirán, inta Vale Varatela, cum'u s' capisce da ina cópia di docümenti ed l'epuca, šcricia pöi turna intu XIV seculu.[5]

E du burgoi ciü' antiche i sôn, zgôndu i docümenti, cule ed Cerjöra e da Purenca, a prima inta Vale Neva, a zgônda coštruía daturnu a ina prima furtificasiôn insima a ina cóšta ed muntagna suvre a Tane.

E invajui modìfica

Intu periudu ch'u vegne dópu, a valada a s'tröva deštacò daa rivera e, cume l'otru reštu du Basu Piemonte, a patisce de növe invajui di borbari, cume cule di Longobardi, a cumensò dau 568. Dau IX seculu int'l'ota Valada ed Tane i sôn rivoi de bande ed Saraceni, sute au duminiu di Franchi, e i lasci diversci söggni in s'uu teritoriu, cume a ture ed Borchi, suvre aa frasiôn cun l'ištesu nóme, au cunfén cun u cumüne d'Urmea.[6]

U jvilüpu modìfica

Cun a növa divijiôn du teritóriu du 951, u teritóriu urmeašcu e garescén u turna sute a l'influensa da Ligüria e u pasa sute au duminiu di Arduén. A partì da l'anu mile, intu paize u s'vughe in fórte jvilüpu d'l'architetüra, cují i vegni facie diverse geje e ascì di cunventi, cume a Certuza ed Cazótu, ai cunfén cun Pamparau.

L'è impurtante ascì u 1064, quande u centru du paize u vegne uficialmente numinau int'in atu püblicu. U nóme latén u vegne da "garrigus", terèn nen cultivau e dau sufisu -exium, ch'u vö dì in póštu ed pasage.[7]

U burgu ed Garesce l'è štau pöi indicau, u šmia, intu 1183 int'l'atu ed fundasiôn da Certuza, ma per avei in centru ben jvilüpau u ventrà špetò u XII seculu, cun a fundasiôn du burgu du Pônte, daturnu aa veia ceive ed San Zuane.[5]

Zgôndu a tradisiôn du paize peró, cula ed San Cuštansu au Puzö' a srè štò a geja ciü' veia, anche se a burgò l'è documentò sulu intu 1269.[8]

L'ingresu intu Marchesau ed Seva modìfica

 
A Porta Rose intu Burgu

Dópu diverse vicende, a cumünitui ed Garesce a cumensa a avei di rapórti cun cula ed Seva, tantu che versu u 1276 u marcheize Giorgio II u Nanu u cuncede i štatüti cumünoi, che aura i sôn intu cujidetu "Libre da Chen-na",in cangiu di ajüti militoi doi daa pupulasiôn inti agni pasoi.[9]

U paize u rešta sempre in pôntu d'incôntru fundamentò per u cumerciu, tantu che zà dau 1216 l'era štau firmau in acórdu tra i aminištratù ed Cijàn, i marcheiji ed Sücarè e i šgnuri ed Garesce, che pöi l'è štau rinuvau dai pudeštoi cumandoi dai marcheiji ed Seva intu 1288 e intu 1350.[10]

A lù u s'deve ascì a furtificasiôn du burgu ed Cerjöra, guvernau da ina vinten-na ed cunscié versu u 1390, cun a coštrusiôn d'ina ture d'avištamentu, lande aura u i è u campanén da geja, e d'ina furma ed centüra ed miragne.[11]

Sute ai növi šgnuri u vegne ingrandiu ascì u cašté suvre au Burgu, cuštruíu versu u XII seculu, che pöi u dventa ün-na de ciü' impurtanti rescidense di marcheiji.[12]

Dau Quatsentu-Sinsèntu[13] peró i vegni infeudoi i Špinóla[14] ed Genuva, ch'i sôn per i rapórti tra Garesce e a Repüblica, tantu da ese mensiunoi in diversci docümenti štórici[15] cume aminištratù ed Seva, Bagnašcu e Garesce.[16]

U paize u dventa ina pórta per i cumerci versu i pórti da Ligüria ed Punente e, grasie ae tensciui menu fórti tra i šgnuri du póštu, u i è ascì in növu periudu de jvilüpu d'l'architetüra, duüiu ascì a l'influensa di Savóia.[17]

L'ópera ed difeiza a cuntinua ascí int' su periudu, tantu che ai abitanti a vegne rinuvò ina franchigia particulò intu 1456, ch' a permötova l'ezensiôn daa manutensiôn di terapien ed cunfén ch' i prutegi u centru du paize; infati a pòrte ciü' antica de miragne l' è inta zóna nord du centru.[18]

Sulu intu 1480 a štrutüra a cumensa a ese cumpleta, mentre che e pórte da sitoi i sran facie sulu int' in zgôndu mumentu (a pórta nord-ovest "Porta Rose" l'è štò facia au prensipiu du Sinsentu)[19][20] e i han segnau a štrutüra tipica du paize int' l'etoi muderna, pöi mudificò cun a dištrüsiôn d' ina pòrte da cénta da pòrte di marcheiji ed Santa Cruje intu 1634.[6]

L'etoi muderna modìfica

Per tütu su seculu u i è l' ešpansiôn du teritóriu föra du centru, cóza ch'a fa cumensò de rüze cun i paize daturnu e cun i marcheiji Del Carretto da rama ed Savôn-na, tantu che i šcôntri cun a cumünitoi ed Viura i han purtau a cheich prucesu a nuvembre du 1435.

Intu 1555 u teritóriu du paize l' è štau divizu in 13 zóne, cun diverse burgoi: u Burgu, u Pônte e u Puzö', ciü' e frasiui ed Mursöccu, Cerjöra, Purenca e Ciangranôn, za inseríe inti štatüti e, per a prima vóta, ascí u Bricu, a Rlöcca (che aura a fa pòrte du Burgu), u Burgöttu, Burguratu e Föra du Burgu.[14]

I növi insediamenti i dimuštri che a pupulasiôn a cuntinua a cörsce a Garesce, a partì dau XV-XVI seculu, e per cunseguensa u s' riva aa dišcüsiôn in s' aa rendita du feudu, che per ciü' da metoi a vegne incasò dai marcheiji, e per u reštu da l' aminištrasiôn du cumüne.

Versu a fén du Sinsentu, pöi, u i è de dišcüsiui ins' l' üzu de paštüre da pòrte di abitanti dópu a növa faze d'ešpansiôn de pruprietoi ed Garesce. Cum l' è šcriciu inti ati du 1571, infati, l'ešpansiôn du Cumüne a štova purtandu ascí au dijbóšcamentu de zóne ed cunfén per fò póštu a de növe cultivasiui.[14]

I feudatori genuveiji i cunteštovi a divijiôn di terèn e de paštüre ch'i interesovi ascí e zóne ed Mindén e da valada ed Cazótu. Tütu lulí l'ha purtau aa fén du duminiu di Spinola e u cumandu l'è pasau inte man da famía türineize di Biandrate Aldobrandini da l' anu 1616 e di Dal Pozzo (a partí dau 1648).

Int'su növu periudu a Garesce u i è štau in növu jvilüpu ecunómicu, grasie au rinövu di acórdi cun a Ligüria: i sôn štoi mantgnüi i rapórti de šcangiu cun Arbenga (i garescén i han utgnüu l'ezensiôn dai pedagi per entrò inta sitoi dau 1608), ma i frequentovi ascí i mercoi d'Arasce e d'Inea.[14]

Ciü' prublematici i eri i acórdi cun Bardnei, Sücarè e a Ceive, ed lande u ventova pasò per andò versu i paize da Rivera. Ai aminištratù l'era cunteštau u diritu ed fose pagò de tase per u pasage de mercansie e paröggiu u i era de növe prutešte.

E rüze i s' sôn calmoi sulu intu '700, dópu ina lônga serie ed cuncesiui ed teritóriu da pòrte di šgnuri e cheich acórdu cun e cumünitoi vjén-ne, cume cula d'Erli, ch'a cunfinova cun e burgoi ed Cerjöra. Cun Erli i sôn štoi turna bütoi in dišcüsiôn i acórdi du 1437 per i cunfén tra i dui paize, per via de prutešte ed cui ed Cerjöra intu 1753; prutešte pöi rizólte cun ina "ricugnisiôn" intu 1765.[14]

L'etoi cuntempuranea modìfica

A cumensò dau 1741, sute ai Savoia, Garesce l'è diventau a sede d'ön di mandamenti da pruvéncia ed Munduíu, ma pöštu i sôn rivoi i surdoi franseiji.

Intu 1794 u i è štau in primu pasage di surdoi ed Napuleôn, ch'i han purtau dištrüsion e mórte, mentre che l'ecunomia da sitoi l'è finia in ruvén-na. In òtru fatu impurtante l'è l'atacu in saa cóla ed S.Bernordu, purtau avanti dau generò Roguet, atacu culegau aa bataia da Löa du 1795.[11]

I diji ascí che Napuleôn in persôn-na l'age dau u nome aa frasiôn ed Valdinfernu, che prima l'era Vale Umbruza, per via ed chech' turbiera[21] ch'l'era štò višta brüjò inta zóna, zgôndu òtre idee peró u nóme u vegne invece dau tempu förgiu, ch'u rendova dificile a vita di cuntadén da frasiôn.[22]

Sute aa duminasiôn franseize Garesce l'è pasau dau dipartimentu da Val Tane, fén-na au 1814-15, quand'l'è pasau sute au Regnu ed Sardegna.

Intu 1817 Garesce u entra turna a fò pòrte da pruvéncia ed Munduíu, fén-na au 1859, quande u entra int'cula ed Cuni. Intu 1861 u entra intu Regnu d'Italia e u riceve növ'agni dópu u titulu ed sitoi dau Re Vitóriu Emanuele II, ch'u ricunusce ascí u štema cumünò.

Dau 1837 au 1881 i Savóia i tegni u Cašté ed Cazótu cume rejidensa d'ištoi e i dovri i bóšchi daturnu cume rizerva ed casa. Cun e du guere mundioi intu '900 tanci garescén i han cumbatüu per difende a patria. Impurtanti i sôn štoi e asiui di partigian, a cumensò da l'öciu de stembre du 1943, špecialmente inta valada ed Cazótu.

I sôn tanci i partigiân ed Garesce cun midaie d' óru e d' argentu, mentre a sitoi štesa l'è štò midaia ed brônzu per a lóta ed liberasiôn. Ciü' ed 1000 alpini, invece, i sôn partí intu 1942 daa štasiôn ed Garesce per a campagna ed Rüscia e edmà 47 i sôn turnoi. Dópu a guera Garesce u entra intu 1946 inta Repüblica Italian-na, sempre sute aa pruvéncia ed Cuni.

Abitanti modìfica

Evulusiôn demugrafica modìfica

Abitanti censæ[23]

Minurànse furešte modìfica

Zgôndu l'ISTAT, ai 31 dejembre du 2017, a Garesce u i'è 272 abitanti furešté.

Pošti d'interese modìfica

Cuštrüsiui religiuze modìfica

Per quantu u riguorda a religiôn Garesce u fa pòrte da dióceji ed Munduíu, a l'internu ed l'Üniôn Paštürò ed l'ota Vale ed Tane.

E paróchie intu teritóriu cumünò i sôn ônze: Santa Maria Asônta per u Burgu, Santa Caterina per u Pônte, Sant'Antóniu da Paduva per u Puzö', San Pé (Cerjöra), San Nicóla (Mursöccu), San Pé (Vasurda), San Ludovicu (Valdinfernu), Beata Vergine du Bôn Cunscíu (Mindén), Beata Vergine Maria (Capé), Madóna da Vijitasiôn (Duersci) e San Bartulumé e Lurensu (Trapa).

Paróchia du Pônte modìfica

 
A geja ed Santa Caterina
  • A geja da paróchia ed Santa Caterina: a paróchia l'è štò ištituia intu 1507, grasie a ina bula du Papa. A cóštrüsiôn l'è štò finía intu 1741, au póštu da veia paróchia, ch'a s'truvova ben ciü' dapè a Tane e l'era per lulí inundò suvente daa pien-na.
Dizegnò da l'architetu Francesco Gallo ed Munduíu, l'è štò facia cun l'agiütu di garescén tra u 1723 e u 1740, cun ina pianta a cruje greca e ina sula navó centró.
A l'ešternu l'è fudrò ed mui e dednoi aa faciada u i è u risö' du sagrau du 1825. U campanén (du 1786) l'è štau faciu da l'architetu Giacinto Morari.
  • L'Uratóriu ed San Rócu, au Ponte, l'è dedicau au santu patrôn du paize. L'ha ina pianta a cruje greca e a l'internu l'ha ina serie ed pitüre ed valù. L'è lí che tüci i agni u s'fa a muštra di prezepi.

Paróchia du Puzö' modìfica

 
Geja paruchiò ed Sant'Antóniu ed Padova, Puzö'

A geja paruchiò ed Sant'Antóniu ed Padova, ch' l' è inta burgò du Puzö', l'è štò cuštruía tra u 1651 e u 1668. Indrenta l'ha ina sula lòrga navada e l'ha in atò ed mormu, ricu e impunente.

Ins'aa dricia ed l'atò u i è ina grosa sacreštía e ins'aa sništra u i è a zóna du campanén. I atoi lateroi i sôn dedicoi au Sacru Cö', aa Madóna da Centüra e a Sant'Antóniu. Tüci i han ina štatua. Sute a l'órganu, ins'aa dricia, u i è u batišteru ed mormu, cuštruiu dópu che au 10 de djembre du 1843 l'era štau lvau l'atò da Cruje, za mutu ben rvinau.

Sempre inta štesa pòrte u i è ina nichia cun a Madóna Imaculò, sištemò cume in atò, dedicau au muvimentu de Fie ed Maria (cuštituíe intu 1868). Pöi u i è ancù l'atò ed San Giuzepe, cu da SS. Trinitoi e l'atò de Anime.

Impurtante l'è u ciclu ed afrešchi du 1888 du pitù ed Salüsu Giovanni Borgna, che, per e persôn-ne ch'i sôn inta pitüra, l'ova duvrau cume mudeli i abitanti du póštu. U i è pöi ancù, int'l'abside, e pitüre du "Trionfu ed Sant' Antóniu", da "Nativitoi" e in facia, a "Depujisiôn".[24]

Paróchia du Burgu modìfica

 
A geja paruchiò ed Maria Vergine Asônta
  • A geja paruchiò ed Maria Vergine Asônta: a s' tröva au Burgu, de d' là du rian ed San Móru. A deriva da in veiu cunventu di Dumenican, fundau aa fén du quatsentu. A cuštrusiôn l'è cumensò intu 1717, ma a geja l' è štò cunsacrò ed ma intu 1728. L'è štò campò zü' dai Franseiji intu 1802 dópu avei mandau via i Dumenican e avei gavau i aredi sacri indrenta e pöi l' è štò catò dau Cumüne intu 1862 e pöi ricunsacrò intu 1878.[25]
 
A geja ed Santa Maria Extra Moenia e e Culógne Savuneiji ed Garesce
  • Geja ed Santa Maria Extra Moenia: l' è a geja ciü' veia du burgu medievò ed Garesce, infati u prensipiu da só cuštrüsiôn l' è int' l' anu mile (grasie au travaiu di froi certuzén da Vale ed Cazótu). Ascí a prima cuštrüsiôn du primu campanén u šmia ch' a sege ed su periudu lì. A geja indrenta l' ha tre navoi e l'ha ancù in bè purtôn góticu. L' è štò rištrutürò diverse vóte, l'è štò dijvöiò ed diverse cóze dai Franseiji e pöi l'è štò rgalò ae Culonie Savuneiji in seguitu.[26]
 
Uratóriu ed San Zuane, intu Burgu ed Garesce
  • Uratóriu ed San Zuane Batišta: a geja, da Cunfraternita ed San Zuane, l'è štò cuštrüía a cumensò daa zgônda metoi du 1500 e finía intu 1593, inta zóna du "Bricu". U s'pö' rivò aa geja cun ina impunente šcarinò (ch' a pòrte daa ciasa dednoi aa geja), in pó cun d'l'erba, in pó ed mormu. Indrenta l' ha sulu ina navò e u štergnu l'è legermente in salita, decurau da 18 lünötte, facie inta zgônda metoi du 1600. U i è diverse štatue indrenta, facie int'l' Öciusentu da l' artišta genuveize Picasso.[27]

Ecunumia modìfica

Fabriche e agricultüra modìfica

L'ecunumia l'è bazò ins'l'agricultüra, l'alevamentu e e fabriche. L'è impurtante a produsiôn de caštagne söcche, peró in pó menu chej int' i agni pasoi.

L'è famuza l'oiva San Bernordu in Ligüria e in Piemônte, ma ascì int'u reštu d'l'Italia. Da agni per u paize l'è fundamentò a produsiôn ed meijén-ne, grasie a a fabrica Lepetit, driverta int'u 1898, che au prensipiu l'era a Süza (Türén) e a fòva tintüre e incióštru. U i è ascì de pòre eóliche per l'energia eletrica ins' a a cóla ed San Bernordu.

Turijmu modìfica

Per u turijmu Garesce l'è da sempre in poštu cunuscjüu, cun vijitatù da a Rivera, da Arbenga e da Genuva. Versu u 1930 i sôn štoi driverte e Culógne Savuneiji, da Dioceji ed Savôn-na, ma da diversci agni i sôn sroi. Ins'a a cóla ed "Garesce 2000" u i è e pište da sci a partì dau 1970. U teritóriu du Cumüne l'è traversau da l'Ota Via de muntagne da Ligüria (AV), lande u s'pö' andò a pé o in bici (mountain bike) in s'e e muntagne ch'i sôn inturnu au paize.

Cultüra modìfica

Dialöttu garescén modìfica

  U štesu argumentu in detaiu: Dialettu garescìn.
 
A puzisiôn ed Cerjöra int'a carta geugrafica

U dialöttu ed Garesce l'è du tipu ligure-alpén (štesa famía d'l'urmeašcu e du brigašcu) cun paróle ch'i vegni špecialmente dau dialöttu d'Arbenga e dai dialötti piemunteiji.

Per lulì l'è cunsciderau in dialöttu ed pasage. L'è particulò u dialöttu int'e Vóte e a Cerjöra, de d'là daa cóla ed San Bernordu, versu a Rivera, ch'u šmia de ciü' a cu d'Erli, ch'l'è du tipu ed cu d'Arbenga. Versu Urtiè u módu ed parlò u s'avjén-na sempre ed ciü' au garescén, anche se l'ha de manere ed dì ed Bardnei e Carisan in val Bormida.

Per sarvò e tradisiui e u parlò du póštu, int'u 2020 l'è štau püblicau dau Romano Nicolino, dau Piero Camelia e dau Rodolfo Pelagatti u disiunoriu italian-garescén e garescén-italian.[28]

Manera de šcrive u dialöttu garescén modìfica

  U štesu argumentu in detaiu: Dialettu garescìn#Grafia.

Au mumentu u n'ezište nen ina manera (o grafìa) uficiò. I vegni duvroi ed sólitu cula du Nicolino (che lé u dóvra int'e puejíe ch'l'a šcriciu)[29], ch'l'è ascì l'ištesa du disiunoriu, o cula du Sergio Aschero, ch'i han cheiche pcióta diferensa rišpetu ae otre.[30]

U mangiò modìfica

E ricete di nosci veii i son a pulenta "saracena",[31] facia cun patate e furmentén e chindía cun u sügu ed panna, póri e burei, a pulenta ed ciji, ch'a s'ciama ascì  "panisa" e pöi a fugasa,du tipu ed cula da Ligüria e i frisciöi ed mei.[7]

Per i dusci e pašte ed meria, facie cun a farén-na ed meria e u büru, e meringhe e i  "garessini", pašte söcche cun cacau, sücre, nisöre e giancu d'övu,che u cumüne u prutége cume prudótu d'urigine cuntrulò, "De.Co.", faci zgôndu ina veia riceta dai paštisé du paize.[32] U i è ascì i garescén gianchi, cun e mandure e l'amé.[33]

Int'l'utunu u s'mangia e caštagne rištie, ch'i  s'ciami ascí  "furioi" ,e i burei, ch'i vegni dai bošchi da zóna.

Fešte e fére modìfica

  • U Murtóriu ed Garesce : raprezentasiôn religiuza da Pasciôn du Crištu, ch'a s'tegne au venerdí santu. Zgôndu ina tradisiôn ed seculi u s'fa ógni quatr'agni o ógni sencu e l'è cürau daa cunfraternita di Batü' Porvi, ch'l'ha sede inta geja ed San Zuane.[34]
  • Féra ed San Ròcu:A dedicò au santu patrôn, a s'fa tüci i agni au sözze d'aguštu, cun u mercau tradisiunò e a Mössa.[35]
  • Paliu de Burgoi: l'è ina manifeštasiôn ch'a s'fa dau 2012, lande i se šfidi e cuntroi du Burgu, du Pônte, du Puzö' inseme a Vasurda, e otre frasiui, Prióra e a Ciuötta. A partí dau 2022 u Burgu u fa šquadra cun Vasurda e Prióra l'è inseme aa Ciuötta. In ciü' aura u i è ascì Bagnašcu e du cuntroi d'Urmea. A gòra a s'fa in diverse pröve, cume, per ejempiu, a cursa cun i carötti e u zövu du cilíu. [36]
  • Sagra da pulenta saracena: l'è dedicò a ün di prudóti tipici ed Garesce e de zóne daturnu, preparau cun furmentén, patate, pecurén e cun ina bagna ed pana, póri e burei. A s'fa tüci i agni aa fén d'aguštu.[37]

Aministrasiôn modìfica

Perîodo Prìmmo çitadìn Partîo Càrega Nòtte
1995 1999 Fausto Sciandra lìšta civica scendicu
1999 2004 Luigi Sappa lìšta civica scendicu
2004 2009 Valeria Anfosso lìšta civica scendicu
2009 2014 Renato Chinea lìšta civica scendicu
2014 2019 Sergio Di Steffano lìšta civica scendicu
2019 aura Ferruccio Fazio lìšta civica scendicu

Gemelàgi modìfica

Cumünicasiôn modìfica

E Štroi modìfica

U cumüne ed Garesce l'è traversau daa štrò štatò SS28 da cóla ed Nòva, ch'a culéga a sitoi aa frasiôn ed Trapa versu süd-ovest e a Urmea, per andò pöi versu Imperia, e a nord cun Prióra, versu Séva. Ascì a štrò pruvinciò SP582 a pórta versu a Ligüria e a traversa a valada du Neva fén-na a Arbenga.

Garesce l'è culegau ascì cun Carisan e a Val Bórmida cun a štrò pruvinciò SP213 (SP47 per a pruvéncia ed Savôn-na). A frasiôn ed Capé l'è traversò daa pruvinciò SP178, ch'a culega cun u cumüne ed Pamparau.

A Feruvia modìfica

Garesce l'è traversau daa Feruvia Seva-Urmea, dicia ascì "feruvia ed Tane". A linea a culega u paize dau 1890 cun i oci cumüni da valada, ma au prensipiu a duova andò fén-na in Ligüria, versu Imperia ó Arbenga. L'è štò srò dau 2012 au 2016, ma aura l'è duvrò per i treni di turišti, infati a Garesce u i è ina štasiôn int'a zóna du Pônte e in'otra a Trapa.

Nòte modìfica

  1. Dètu Istat - Pupulasiôn rejidente a-u 31 utubre 2020 (dàtu pruvvisoriu).
  2. Clascificaçion sismica (XLS), in sce protezionecivile.gov.it.
  3. Lézze 26 agósto 1993, n. 412, alegòu A, Tabélla di gràddi/giórno di Comùn pe Región e Provìnsa (PDF), in sce efficienzaenergetica.acs.enea.it, 1 màrso 2011, p. 151. URL consultòu o 25 arvî 2012.
  4. Grafia pé u garescén ed Sergio Aschero
  5. 5,0 5,1 5,2 (IT) Toponomastica Storica di Garessio, in sce storiapatriasavona.it. URL consultòu l'8 novénbre 2021.
  6. 6,0 6,1 (IT) Štoria ed Garesce, in sce comune.garessio.cn.it. URL consultòu o 4 dexénbre 2021.
  7. 7,0 7,1 (IT) Garesce, ün di burghi ciü bè ed l'Italia, in sce borghipiubelliditalia.it. URL consultòu l'8 òtôbre 2021.
  8. (IT) Enrico Lusso, Alle origini dell'insediamento, in Il borgo di Garessio. Dinamiche insediative tra medioevo ed età moderna, Séva, Associazione Culturale Antonella Salvatico - Centro Internazionale di Ricerca sui Beni Culturali, 2019, p. 9.
  9. (IT) Enrico Lusso, Il borgo di Garessio. Dinamiche insediative tra medioevo ed età moderna, Séva, Associazione Culturale Antonella Salvatico - Centro Internazionale di Ricerca sui Beni Culturali, 2019, p. 11.
  10. (IT) U pònte da Cianca (Cerjöra), in sce garessio.net. URL consultòu o 7 dexénbre 2021.
  11. 11,0 11,1 (IT) "Asuciasiôn Oriundi ed Cerjöra", in sce web.tiscali.it. URL consultòu o 7 dexénbre 2021.
  12. (IT) Enrico Lusso, Alle origini dell'insediamento, in Il borgo di Garessio. Dinamiche insediative tra medioevo ed età moderna, Séva, Associazione Culturale Antonella Salvatico - Centro Internazionale di Ricerca sui Beni Culturali, 2019, p. 11.
  13. (IT) Fešta di burei ed Seva: Garesce, in sce fungoceva.it. URL consultòu o 30 dexénbre 2021.
  14. 14,0 14,1 14,2 14,3 14,4 (IT) Bibliugrafia ed Garésce, in sce archiviocasalis.it. URL consultòu o 7 dexénbre 2021.
  15. (IT) Giovanni Oliviero, XLII - Convento dei Cappuccini, in Memorie storiche della Città di Ceva, Seva, Teonesto Gareone, 1858, p. 227. URL consultòu o 7 dexénbre 2021.
  16. (IT) Giovanni Oliviero, Paesi sui quali estendevasi la giurisdizione marchionale di Ceva, in Memorie storiche della Città di Ceva, Seva, Teonesto Gareone, 1858, p. 343. URL consultòu o 7 dexénbre 2021.
  17. (IT) Garesce, edifissi štòrici, in sce archeocarta.org. URL consultòu o 7 dexénbre 2021.
  18. (IT) Enrico Lusso, La topografa del borgo nei primi secoli di vita, in Il borgo di Garessio. Dinamiche insediative tra medioevo ed età moderna, Séva, Associazione Culturale Antonella Salvatico - Centro Internazionale di Ricerca sui Beni Culturali, 2019, p. 14.
  19. Inta štrutüa muderna, cu'a pitüa a frešcu da Madonna du Rusàriu
  20. (IT) Porta Rose, in sce comune.garessio.cn.it. URL consultòu o 7 dexénbre 2021.
  21. (IT) Quand'u nóme mènte: a belesa ed Valdinfernu, in sce alpidicuneo.it. URL consultòu o 14 frevâ 2022.
  22. (IT) Valdinfernu (o Vale Umbruza), in sce lafiocavenmola.it. URL consultòu o 14 frevâ 2022.
  23. Statìstiche I.Stat - ISTAT;  URL consultòu o 30-12-2023.
  24. (IT) Geja paruchiò ed Sant'Antoniu, in sce comune.garessio.cn.it. URL consultòu o 23 arvî 2022.
  25. (IT) Cumüne ed Garesce: geja paruchiò ed Maria Vergine Asônta, in sce comune.garessio.cn.it. URL consultòu o 3 zùgno 2022.
  26. (IT) Cumüne ed Garesce: Geja ed Santa Maria Extra Moenia, in sce comune.garessio.cn.it. URL consultòu o 3 zùgno 2022.
  27. (IT) Cumüne ed Garesce: San Zuane Batišta, in sce comune.garessio.cn.it. URL consultòu o 3 zùgno 2022.
  28. (IT) Paola Scola, Tréi amixi scrivàn 'n diçiunaiu pé sarvà u dialettu de Garesce, in sce lastampa.it, 20 màrso 2020. URL consultòu o 10 arvî 2021.
  29. (IT) U dialettu garescìn spiégàu da R.Nicolino, in sce generazionisolidali.it, 14 agòsto 2014. URL consultòu o 10 arvî 2021.
  30. (I vegni duvroi a y en soštitusiôn da ü e u n'è a š o a"r evanescente")
  31. (IT) Garesce, a perla de Àrpi, in sce weekendpremium.it. URL consultòu l'8 òtôbre 2021.
  32. (IT) A gaštrunumia da Vale du Tane, in sce valtanarolife.com. URL consultòu l'8 òtôbre 2021.
  33. (IT) Pasticerìa Cagna ed Garesce, "I Garescén", in sce pasticceriacagna.it. URL consultòu l'8 òtôbre 2021.
  34. (IT) Murtòriu ed Garesce, in sce lastampa.it. URL consultòu o 20 seténbre 2022.
  35. (IT) San Rocu 2019, Garesce, in sce cuneo24.it. URL consultòu o 20 seténbre 2022.
  36. (IT) Štoria: Paliu de burgoi, in sce paliodelleborgate.jimdofree.com. URL consultòu o 20 seténbre 2022.
  37. (IT) Sagra da pulenta saracena, Gal Mongioie, in sce galmongioie.it. URL consultòu o 20 seténbre 2022.

Otri prugètti modìfica

Contròllo de outoritæVIAF (EN240557585 · WorldCat Identities (EN240557585