ZE-U
Questa pagina a l'è scrita in lengua zeneize
segundo l'ortografia in u

U belinografu, da-u numme du so inventû Édouard Belin, u l'è un appægiu pe transmette de futugrafie cu-in cunligamentu telefonicu o raddiu. U pö ese cunscideròu u süccessû du panteleggrafu e u predecessû du fax.

Édouard Belin (1876 - 1963) cu-a so invensiun

St'invensiun a fü presentâ intu 1908 da Édouard Belin inta saa du tiatru Fémina. A fü prefeçiunâ intu 1920 pe permette a transmisciun cu-u cunligamentu raddiu.

U prinçippiu di primmi belinoggrafi u se basava insce 'na prupietæ mecannica da gelatin-a bicrumaa döviâ in futugrafia, za sfrütâ po-u mæximu scopu da l'american Amstutz a partî do-u 1895: questa, se esposta a-a lüxe a ven düa e insulübile cuscì da puei transfurmâ 'na futugrafia inte 'na reprudüssiun a relevu; quindi a se fissa a ün cilindru gieive e ün sensû u-a scandisce linnia pe linnia, u cunverte a differensa de spessû inte 'n segnâ elettricu grassie a ün reostatu e infin u-u transmette. Inta riçessiun u belinografu u dövia stu segnâ pe mudülâ cu-in zögu de filtri unna lüxe ch'u pruietta insce 'n papê futugrafficu fissòu insce 'n cilindru ch'u gie ezattamente a-a mæxima veluçitæ de l'apægiu emittente.

U 12 de mazzu 1914 Le Journal u pübbrica u primmu belinugramma.

Ün servissiu de belinugrafia u cunliga Pariggi, Liun, Strasbürgu, Nissa, Marseggia e Burdò intu 1924.

Intu 1933 u Belin u prudüsse a "valixe belinoggrafa", ün appægiu purtattile de 17 kg. in graddu de trasmette attacanduse a-a preisa du teleffunu. Sta macchina, cumünemente ciamaa "la Belinò" a fü döviâ nurmalmente da-i reporter scin a-i anni '70. Quande pübricavan e fotu cuscì ôtegnüe, pe giustificâne a cativa qualitæ, suventi ghe scriveivan sutta: "belinu-trasmisse".

Ün esemplare u l'è cunservòu o-u müseu mainâ Tumaxin Andreatta de Ciavai[1].

Notte modìfica

  1. (IT) Trasmettitore "Belinographe" tipo Amateur, in sce museomarinarochiavari.it. URL consultòu o 16 màzzo 2023.

Âtri prugetti modìfica