Bacteria
ZE
|
Questa pàgina a l'é scrîta in léngoa zenéize |
I Batteri o Schizomiceti son esseri viventi microscopici unicellulari classifichæ in ti Protisti inferiori comme e Spirochete e e Schizoficee. Mentre questi dui ürtimi grüppi son ao sö interno moltô omogenei, i batteri comprenden organiximi fortemente diversci segge comme forma che comme metabolismo.
Bacteria | |
---|---|
O battêrio de l'Helicobacter pylori | |
Clasificaçión scentìfica | |
Domìnio | Prokaryota |
Régno | Bacteria |
Scinònimo | |
| |
Phyla | |
Descriçion modìfica
Existe varî grüppi de batteri: o prinçipä o l'è quello di Eubatteri, caratterizou dall'aspetto nettamente unicellulare, da a parete cellulare redena, da a riproduçion pe scission binaria. O grüppo di Eubatteri o l'è quello comprendente ciü specie, e squæxi tütte quelle patogene. I atri tipi de batteri se differençian sôviatütto pe a struttüa da parete cellulare (pe esempio i Mixobatteri). A sciensa che a stüdia i batteri, dita Microbiologia, a se dividde in Microbiologia Generale e Microbiologia Speçiale.
Microbiologia Generale modìfica
A stüdia e proprietæ fondamentali da cellula batterica indagando a sö morfologia (fôrma) e fisiologia (funçionamentô), mettendo in lüxe e lezzi fondamentali da biologia batterica. E forme fondamentali di batteri son de trei tipi: rionda (cocchi), a bacchettô (batteri propriamente diti o bacilli), a spirale (vibriuin, se han unna sola cürvatüa; spirilli, se han ciü cürve che ghe dan un aspetto a elica).
Ôltre che a forma, l'è importante e differense che i batteri han in to moddo de associase fra de lô, che a sö votta a l'è ligä a a mainea de riprodüise: coscì se distingue fra i cocchi quelli isolæ, poi i diplococchi (attacchæ a grüppi de dui), e sarcine (quattro o öttô batteri assemme con dispozision cübica), i streptocococchi (riunî a cadenna), i stafilococchi (ammüggiæ a rappô).
Fra i bacilli a dispozision a pö esse isolä oppüre a dui pe votta (diplobatteri), in cadenna (streptobatteri), a dui a dui missi a angolô, paralellamente comme a formä unna ringhea, o ancun a müggietti de spilli. Queste dispozisioin son costanti pe e varie specie. E dimenscioin da cellula batterica pöen annä da 0,15 a 30 micron.
Batteriologia Speçiale modìfica
A stüddia e caratteristiche di scingôli grüppi de batteri: l'interesse che questa branca da Microbiologia a l'ha pe a meixinna o fa scì che a sö ricerca a vagghe sôviatütto ae speçcie patogene.
modìfica
Superregno Bacteria
- Regno: Bacteria
- Phyla: Acidobacteria - Actinobacteria - Aquificae - Armatimonadetes - Bacteroidetes - Caldiserica - Chlamydiae - Chlorobi - Chloroflexi - Chrysiogenetes - Coprothermobacterota - Cyanobacteria - Deferribacteres - Deinococcus-Thermus - Dictyoglomi - Elusimicrobia - Fibrobacteres - Firmicutes - Fusobacteria - Gemmatimonadetes - Lentisphaerae - Nitrospirae - Planctomycetes - Proteobacteria - Spirochaetes - Synergistetes - Tenericutes - Thermodesulfobacteria - Thermotogae - Verrucomicrobia
Nòtte modìfica
- ↑ (EN) C.R. Woese e G.E. Fox, Phylogenetic structure of the prokaryotic domain: the primary kingdoms, in Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America, vol. 74, n. 11, novénbre 1977, pp. 5088-5090. URL consultòu o 18 màzzo 2021.
Bibliografia modìfica
- (EN) C.R. Woese, O. Kandler e M.L. Wheelis, Towards a natural system of organisms: proposal for the domains Archaea, Bacteria, and Eucarya, in Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America, vol. 87, n. 12, zùgno 1990, pp. 4576–4579. URL consultòu o 18 màzzo 2021.
Vôxe corelæ modìfica
Âtri progetti modìfica
- Wikimedia Commons a contêgne di files in sce Bacteria
- Wikispecies a contêgne informaçioìn in sce Bacteria
Colegamenti esterni modìfica
- (IT) Enciclopedia on line, Batteri, in sce treccani.it. URL consultòu o 18 màzzo 2021.
Contròllo de outoritæ | LCCN (EN) sh85010813 · GND (DE) 4004296-0 · BNE (ES) XX525557 (data) · NDL (EN, JA) 00570000 |
---|