Çiannexi
ZE
|
Questa pàgina a l'é scrîta in léngoa zenéize |
Çiannexi (Ceranesi in italiàn) o l'é 'n comûne ligure de 3.573 abitanti[1] da çittæ metropolitann-a de Zena.
Çiannexi comùn | |
---|---|
O Pâxo inta fraçion de Torbi
| |
Localizaçión | |
Stâto | Itàlia |
Región | Liguria |
Çitæ metropolitann-a | Zena |
Aministraçión | |
Scìndico | Claudio Montaldo (lista civica de çentro-mancinn-a "Una storia in Comune") da-o 12-6-2022 |
Dæta de instituçión | 1861 |
Teritöio | |
Coordinæ: | 44°30′30.07″N 8°53′02.26″E / 44.508353°N 8.883961°E |
Altitùdine | 80 m s.l.m. |
Superfìcce | 30,7 km² |
Abitanti | 3 573[1] (31-10-2023) |
Denscitæ | 116,38 ab./km² |
Fraçioìn | Gêo, Livelòu, San Martin de Pâvanego, Torbi |
Comùn confinanti | Beuxo (AL), Canpomon, Zena |
Âtre informaçioìn | |
CAP | 16014 |
Prefìsso | 010 |
Fûzo oràrio | UTC+1 |
Còdice ISTAT | 010014 |
Cod. cadastrâ | C481 |
Targa | GE |
Cl. scìsmica | zöna 3B (sismicitæ bàssa)[2] |
Cl. climàtica | zöna D, 1 789 GG[3] |
Nomme abitanti | çiânexòtti |
Sànto patrón | Nòstra Scignôa da Goardia |
Giórno festîvo | 29 d'agosto |
Cartògrafîa | |
Poxiçión do comûne de Çiannexi inta çittæ metropolitann-a de Zena | |
Scîto instituçionâle | |
Giögrafîa modìfica
Se trêuva into teritöio da Çittæ metropolitann-a de Zena, in Ligûria e o fâ parte da "Comunitæ ærta Val Ponçeivia".
Stöia modìfica
Abitanti modìfica
Pòsti de interesse modìfica
O Santuaio da Nostra Scignôa da Goardia ò Santuaio da Madonna da Goardia, o ciù importante de tære de Zêna, o l'è in sciâ çimma do Monte Fighêugna (804 m s.l.m.).
Economia modìfica
Coltûa modìfica
E gente du postu che parlen in dialetto, a "Ceranesi" ghe dixen "Siànnexi"
Manifestaçioin modìfica
Feste e fëe modìfica
- A l'è stæta presentâ a maschera da val Ponçeivia, a se ciamma Procobera, cumme i antighi români ciamavan a nostra valle. Pe véddila ciamæ a prolòco da val Ponçeivia a Pontedeximo.
- Festa grande a Gaiazza u 15 d'Agustu (Assunzion da Santa Vergine).
Comunicaçioin modìfica
Da o 1929 ao 1967 fra a localitæ Særo de San Chigo e o Santuaio da Madonna da Guardia l'è stæto in servizio a Guidovia, scistema de trasporto in sede propria de notevole interesse storico. Se trattava de veiculi a motore endotermico (primma a benzinna Ciclo otto e doppo, dai anni da segunda guerra mundiale in poi, Diesel) che currivan in sce una linea cunscistente in dui binari (currisse) aventi in sce i lati esterni due piste in calçestrüzzo. E röe di veiculi eæn dotæ de un bordin comme quelle ferroviarie, che o e mantegniva in sce a linea; i çerciuin eæn rivestï de gomma pinna e currivan in sce o calcestrüzzo.
Aministraçión modìfica
Notte modìfica
- ↑ 1,0 1,1 Dæto Istat - Popolaçión rescidénte a-i 31 d'òtobre do 2023.
- ↑ Clascificaçion sismica (XLS), in sce protezionecivile.gov.it.
- ↑ Lézze 26 agósto 1993, n. 412, alegòu A, Tabélla di gràddi/giórno di Comùn pe Región e Provìnsa (PDF), in sce efficienzaenergetica.acs.enea.it, 1 màrso 2011, p. 151. URL consultòu o 25 arvî 2012.
Âtri progètti modìfica
- Wikimedia Commons a contêgne di files in sce Çeranexi