Aghjacciu: diferénse tra e verscioìn

Contegnûo scasòu Contegnûo azónto
Nisciùn ògètto de modìfica
Etichétte: Modiffica visuale Modìfica da mobile Modìfica da web pe mobile
Nisciùn ògètto de modìfica
Etichétte: Modiffica visuale Modìfica da mobile Modìfica da web pe mobile
Lìnia 6:
 
== Stöia ==
U sò nomi veni dà u [[Lengoa grega|gregu]] "Agation" (bonu portu) pà a favurevuri pusizziun geugrafica. Effittivaméinti u logu duva sorghji a cità fubbi sceltu dà quarchi culun [[Greçia|greghi fucesi]]. Succissivaméinti, sottu l'uccupazziun [[Romma|rumana]] pigliò u nomi di "Adiacium" è pò "Ajax". Cunchista prima da i Vandali, è pò dà i Longobardi, intornu à l'annu milli hè stata uccupata dà i pisan è dopu passò à i [[Zena|ghjinuvesi]] (sottu l'aùturità di u Bancu di San Ghjorghju), chì in 1492 custrusini una citatella furtificata, cuncepita dà l'architettu milanesi Cristoforo de Gandino, è a pupuloni di centu famighji di a Lunigiana, trà elli i [[Napolion Bonaparte|Bonaparte]], chì ghjunsini à Aghjacciu in 1510. Dopu si ingrandì artantu grazia à l'afflussu di abitanti pruvinéinti da i zoni interni di l'isura.
 
Fubbi uccupata una prima vorta dà i [[Fransa|francési]] da 1553 à 1559 è ristituita à i [[Zena|ghjinuvesi]] ancu a paci di Cateu-Cambrésis. In u settéisimu sécuru diventò un bastiun di l'indipindintisti di Pasquale Paoli, mà in 1768 fubbi uccupata dà i francési dopu à u trattatu di [[Versailles]]. In 1769 nascì u so cittatinu più illustru : [[Napolion Bonaparte|Nabuliun Bonaparte]]. Dà 1793 à 1796 fubbi parti di u regnu anglo-corsu di Pasquale Paoli, pà vurtà definittivaméinti à a [[Fransa|Francia]] in 1796.<br />
 
== Pòsti de interesse ==