C: diferénse tra e verscioìn
Contegnûo scasòu Contegnûo azónto
Nisciùn ògètto de modìfica |
Nisciùn ògètto de modìfica |
||
Lìnia 1:
{{Grafîa ofiçiâ}}
{{Alfabeto latin}}
'''C''' (minoscolo '''c'''), a l'é a tersa letia de l'[[alfabêto latin]].
==Stöia==
{| class="wikitable"
|-
! ''[[Gimel|Gaml]]'' <br />fenîcio
! ''[[Gimel|Ğīm}}]]'' <br />arabo
! ''[[Gimel]]'' <br />ebraico
! ''[[Gamma]]'' <br />grêgo
! C <br />etrusca
! C (G)<br />latinn-a antîga
|- style="background:white; text-align:center;"
|[[File:Phoenician gimel.svg|30px|Gimel fenîcio]]
|[[File:Jiim-individua.svg|30px|Ğīm arabo]]
|[[File:Gimel Hebrew.svg|20px|Gimel ebraico]]
|[[File:Gamma uc lc.svg|55px|Gamma grêgo]]
|[[File:EtruscanC-01.svg|30px|C etrusca]]
|[[File:Old Latin G.svg|20px|Latin antîgo]]
|}
⟨C⟩ e ⟨G⟩ son derivæ da-a mæxima letia [[Lengoe semitiche|semitica]] ciamâ [[gimel]], che fòscia a l'êa 'n adatamento de 'n [[Geroglifici egiçi|geroglifico egiçio]] ch'o raprezentâva 'n caciafrusto (che poieiva êse o scignificâto do nomme ''gimel''), ò fòscia a raprezentâva 'n camello, che i Semiti ciamâvan ''gamal''.
Inta [[lengoa etrusca]], e [[Consonante ocluxîva|consonante ocluxîve]] no faxeivan contrasto con consonante [[Sonòrizaçion|sonöre]], donca a ⟨[[Gamma|Γ]]⟩ [[Lengoa grêga antîga|grêga]] a l'êa stæta adotâ 'nte l'[[alfabêto etrusco]] pe raprezentâ {{IPA|/k/}}. Za inte l'alfabêto grêgo òcindentâle, a gamma a l'aveiva 'na forma ⟨[[File:Early Etruscan C.gif|15px]]⟩ inte l'etrusco antîgo, pöi ⟨[[File:Classical Etruscan C.gif|15px]]⟩ inte l'etrusco clascico. Into latin clascico, a l'êa diventâ ⟨{{Maioscolétto|c}}⟩. Inte iscriçioin latinn-e antîghe, e letie ⟨{{maioscolétto|c k q}}⟩ êan adêuviæ pe raprezentâ i soin {{IPA|/k/}} e {{IPA|/ɡ/}}, che no êan distinti inta scrîtûa: ⟨{{maioscolétto|q}}⟩ s'adêuviâva pe raprezentâ {{IPA|/k/}} ò {{IPA|/ɡ/}} primma de 'na vocâle ariondâ, ⟨{{maioscolétto|k}}⟩ primma da ⟨{{maioscolétto|a}}⟩, e ⟨{{maioscolétto|c}}⟩ inte l'âtre poxiçioin.
Inte o III secolo a.C., o l'êa stæto introdûto 'n caratere modificòu pe {{IPA|/ɡ/}}, e a ⟨{{maioscolétto|c}}⟩ s'adêuviâva pe {{IPA|/k/}}. L'ûzo da ⟨{{maioscolétto|c}}⟩ (e da seu variante ⟨{{maioscolétto|g}}⟩) o l'aveiva finîo pe rinpiasâ quæxi tutte e ⟨{{maioscolétto|k}}⟩ e ⟨{{maioscolétto|q}}⟩. Donca, a partî da-o perîodo clascico, ⟨{{maioscolétto|g}}⟩ a s'adêuviâva comme pægia da gamma grêga, e a ⟨{{maioscolétto|c}}⟩ comme pægia da kappa; questo o se peu vedde 'nta romanizaçion de paròlle grêghe, comme 'ΚΑΔΜΟΣ', 'ΚΥΡΟΣ', e 'ΦΩΚΙΣ': '{{maioscolétto|cadmvs}}', '{{maioscolétto|cyrvs}}' e '{{maioscolétto|phocis}}'.
| |||