Felixe Casciùn

mêgu e partigiàn lìgüre
AR
Sta pagina chi a l'è scrita in arbenganese

Felixe Casciùn (in italiàn Felice Cascione) cunusciüu ascì cun u nòmme de battàia U Mégu, in dialettu autese scritu "U Mêgu" ascì (Inpéia Pòrtu Mauìssiu, 2 mazzu 1918Àutu, 27 zenà 1944), è u l'éa in partigiàn e mégu ligüe.

Felixe Casciùn

Felixe Casciùn, U Mégu

Dæti personâli

Nàscita: 2 màzzu 1918 (Inpeia Portu Mauìssiu)
Mòrte: 27 zenà 1943 (Àutu)
Paize: Itàlia, Ligüia

Âtre informaçioìn

Profesción: Mégu, partigiàn


Biugrafìa modìfica

 
Targa in memòia du Mégu inta ciassa de Àutu

Felixe Cascìun u nàsce a Inpéia Portu Mauissiu ai 2 de màzzu du 1918, da pàe Giubàtta upeàiu (funditù de e canpàne) e màe méstra de scöa elementàre. Véllu u nu cunusce peò pé tenpu Giubàtta scicumme c'u möe düante a gùera intu 1918, quande u fìu gh'axeva sulu pòchi mexi.[1] Da zúenu u frequenta poi u liceu a Inpeia, dund'u cunusce Lisciandru Nàtta, poi segretàiu du PCI.[2]

Inte 'stu periudu u vegne ricurdau suviatüttu pé u sport praticàu, a pallanöu, difatti spessu u se alena au pòrtu, divenendu sentru-vasca e capità da squaddra lucàle GUF Inpeia, cun questu gruppu u vinse u canpiunàu da divixun nasiunàle de Séie B inte l'ànnu 1938, tantu che l'ànnu doppu a squaddra a rìva a a Divixun A.[3][4][5]

L'amigu Lisciandru Natta u l'axeva cunscideau cumme in "antigu gregu, bèllu e viguusu".[6]

U se iscrìve cuscì intu 1936 a a facultài de mêxìna a l'Universcitài di Stüddi de Zena, cumme l'axeva prumessu a sò màe Maìa Bajardu, stabilenduse a a Ca' du Stüdénte:[7][8]

Citasiùn in Italian Tradusiùn in arbenganese
Ho scelto mamma, dopo aver pensato a lungo,
a quali studi mi dedicherò per il mio avvenire.
La mia vita sarà, come la tua, una missione.
Mi laureerò in medicina e chirurgia.
Verso questo bel sogno indirizzerò tutti i miei sforzi,
con mente sicura, per cogliere presto e con ottimo risultato,
la fronda d'alloro che deporrò, o mamma,
sul tuo gran cuore.
L'ho sceltu mamà, doppu avé pensàu a lungu,
a quàli stüddi me dedicheò pé u me avegnì.
A me vìtta a saià, cumme a tòa, 'na misciùn.
Me laureeò in mexîna e chirurgìa.
Versu 'stu bellu sògnu indiisseò tütti i méi sfòrsi
cun mente següa, pé pià prestu e cun in òttimu resurtàttu,
a frunda de uibà che mi e puseò, o mamà,
sciü u tö gràn cö.

Felixe Casciùn (U Mégu) in te üna létera spedìa
a a màe u 25 de zenà de l'ànnu 1933[9]

A Zena u se iscrìve ai GUF[10] e divegne ün di prutagunìsti inti "Littoriali dello Sport" pé u nöu[11]. Intu 1938 Casciùn u l'adeìsce (daprìmma in moddu nu cuntinuu) au Partìu Cumunìsta Italian, rivandu a frequentà de suvénte i mèmbri presenti a Inpeia.[12]

Intu mése d'agustu du 1939 u partecipa ai zöghi stüdenteschi mundiàli chi i se tegnìvan a Vienna, zà a l'epuca sutta u duminiu tedescu[13]. Sciben i sòi sucessi spurtìvi a Zena, Cascione u se tröva in dificultài pe anbientàse: propiu inte stu mumentu chi i cumensan i suspetti sciü de vellu, riguardu a a sòa adexùn au partìu clandestin; pé evità àtri rischi u càngia universcitài, spustànduse a a Sapiènsa de Rumma[14]. Ina vòtta c'u zunze a Rumma peò a vùxe in sce a sòa adexùn ai GUF sulu aparente u fàn suspetà turna de antifascismu, tantu che u perde de suvensiùi[15]. Cuntinnua cuscì i stüddi a Bulògna, trasfeénduse tùrna. Quande l'esercitu italiàn u và a cunquistà Mentùn, aù in Fransa, Casciùn u vegne inviàu sciü u pòstu cumme cumisàiu pé a sanitài, l'è chì c'u cunpisce e primme espeiénse de mégu.[16]

 
U Mégu a Bulògna intu peiudu üniverscitàiu

Se laurea aa fìn a l'Universcitài de Bulogna in méxîna u 10 lüggiu du 1942, ma u resta fin aa fin de l'ànnu in 'sta sitài, dund'u fà espeiènse a a clinica ustetricu-gineculòggica de l'universcitài[17]. Intu stessu peiudu u se iscrìve ufissialmente au Partiu Cumunista Italiàn.

L'adexun a a Resisténsa modìfica

 
De cascìne a Càe Funtàne (Àutu), ürtima bàse da a bànda de Casciùn

'Rivau a Inpeia, se custruìsce in breve tenpu a fàmma de 'n mégu sensibile, pruntu a giüttà i àtri. Vegne cuscì supranumminàu U megu, apuntu pe a sò prufesciùn. Quande doppu u 25 lüggiu 1943 vegne numinàu u növu guvèrnu, cun au càppu u generale Badoglio u pìa parte a de manifestasiùi a favù da a caütta du regimme fascista.[18]

Casciùn u vegne peò fermàu e arestàu assemme a a màe Maìa, acusài de avé urganisàu di tumulti, resta pé questu ina ventena de dì in galéa.[19]

Doppu l'armistìssiu de l'8 de setènbre du 1943 i tedeschi i vàn a ucupà l'Italia, furmàndu intu nòrd da penìsua a Repübbrica suciàle italiana; da questu mumentu Casciùn u l'adeisce a Rexisténsa. Se mette a cappu de 'n'inpruvisà brigà de partigiani, da sciübitu inte l'Inpeiese, cun a prima base a Diàn (Castéllu), inta lucalitài de Magalettu, cun trezze persune in tutàle.[20] In grossu flüsciu de partigiài u razunze a banda de Casciùn a partì dau 20 de nuvenbre du 1943, quande u distreitu militàre, cun a fìrma du culunellu, u sancisce u bàndu di aruollamèntu c'u prevedeva a péna de mòrte pé i disertùi[21].

U suprannòmme U megu divegne alùa u sò nòmme de batàia. Düante a vitta inte muntagne de l'entrutèra Casciùn u 'giütta i feìi e i abitanti de 'sti paìsi, cun a sò esperiensa de megu. Cumme cumandànte u vuxeva asci che i sò ommi i fussan inpegnai ascì inte esercissiu fìxicu, pé tegnìse in fùrma. Fra e primme asiùi cunpiùe da a bànda de 'stu zùenu u gh'è ascì l'attaccu a 'n grùppu de quàttru surdàtti tedeschi, chi i stàvan repaàndu a linia du telegrafu, sciben che 'sti chi i resciàn a scapà, ciü a catüa de 'na camìxa neigra, 'massà sciübitu dòppu.[22]. Nunustante questu a bànda a vegne prestu individuà, e dunca u gruppu u se spòsta versu l'àta valà du turènte Merula, inte l'entrutèra d'Andöa.[23][24]

U scùntru de Muntegrassie modìfica

 
U paise de Àutu, vistu dau Castéllu di Cepollini

Inti dì chi i preceddan u trafeiméntu a pupulasiùn da lucalitài de Muntegràssie, surva u sentru abitàu de Purtu Mauissiu u l'axéva piccàu Luigi Ramone[25], u segretàiu du Partìu Nasiunàle Fascista, che segundu de fùnti u l'axeva cunpìu de preputense versu i abitànti du paise;[26] A giurnà doppu a vegne tra l'àtru feìa in fàssa so fìa Maria Delfina Ramone, c'a a l'andàva a Inpeia in bisicletta, prubabilmente pe denunsià l'accadüu.[27]

Cumme efettu da segnalasiùn du fàttu u 14 de dixenbre du 1943 di surdàtti da a "ex 33ª Legione CC.NN. da montagna Gandolfo" d' Inpeia i muntan a Muntegrassie, incruxàndu i partigiai de Casciùn, chi i l'axevan avèrtu u fögu cuntru i càmmi chi i traspurtàvan e feéndu a morte u milite[26] uriginàiu de Nissa Rinaldo Morelli[28][29]. Segundu i diari du cumandànte da cunpagnia da GNR Luigi Ferraris i fascisti presènti a Muntegrassie i l'éan ina vinténa e se spustàvan cun numma ina curiera.[30] Pé Giorgio Pisanò invexe i vìnte se stàvan spustandu dai munti versu a Rivéa.[31] L'atàccu u vegne dunca recacciàu in deré e vegnan inprigiunài i fascisti Luciano Di Paola e u milite Michele Dogliotti, chi i l'éan in perlustrasiùn.[31] Inti racunti partigiàni questa battaia a vegne descritta cun l'arivu de in nümmeu inprecisàu de fascisti in sce un gruppu de sinque curiere, ciü àtri vulutàri de Sanremmu, dae "brigàe giuvanili"[32], intu rapòrtu du càppu da Pruvinsa de Inpeia, a l'epuca Francesco Bellini, se fa rifeimentu a a mòrte du nissardu Morelli e a a cattüa du tenente Di Paola e du milite Dogliotti.[33]

I dui prixunéi, tütti dui da Guardia Nasiunàle Republicàna[34], fin dau mumentu da cattüa, secundu e testimunianse partigiàne, i l'axevan mantegnüu in ategiamentu ustìle inti cunfrunti di carcerieri[35], particularmente u ciü zuenu, Dogliotti[36]. Intu fratenpu, incalsài da 'n rastrelamentu tedescu, i partigiài i deciddan de custituì in Consìu de guèra pé andà a decidde a sorte di dui prigunéi, dexidendu se duveli 'massà cun u s-ciòppu[37], ma Casciùn u se inpunta e u l'inpedisce l'esecusiun, tendandu poi l'avixinamentu de Dogliotti e Di Paola a a càusa partigiana:

Citasiùn in Italian Tradusiùn

Ho studiato venti anni per
salvare la vita di un uomo,
come posso acconsentire a dare
la morte a due persone che
hanno errato perché non hanno avuto,
come noi, la fortuna di essere educati alla libertà,
alla bontà, alla giustizia?
I due prigionieri hanno salva la vita.

Mi e l'ho stüdiàu vint'ànni pé
sarvà a vìtta de in òmmu,
cumme e pòssu mi acunsentì a dà
a mòrte a dui persùne che e
l'hàn sbaiàu perché e nu l'hàn
avüu, cumme nuiàtri, a furtüna de esse edücài a a libertài,
a a buntài e a a giustissia?
I dui prixunéi i l'hàn sàrva a vìtta.

Felixe Casciùn segundu
a testimuniansa uràle de u
partigiàn Angelo Setti[36][38]

U mégu u furnisce cuscì de cüe a Dogliotti, che intu scuntru u l'axeva ripurtàu quarche ammaccaüa, u dividde pòicun véllu a sò rasiùn de cibbu, i scigài e ascì e cuvèrte.[39] Sciben tüttu questu, u sutta-tenènte Di Paola u restava senpre in silensiu, mentre u milite Dogliotti u cuntinuava a ribadì a sò pusisiùn de forte ustilitài versu i partigiài.[39] Ai tanti chi ghe dixevan de lascià perde u cumandante ghe rispundeva:

Citasiùn in Italian Tradusiùn

Non è colpa di Dogliotti, se non
ha avuto una madre che
l'abbia saputo educare alla libertà.[39]

A nu a l'è curpa de Dogliotti se u
nu l'ha avüu üna màe c'u
l'àgge savüu edücà a a libertài.

Intu fratenpu u repartu guidàu dau mégu u se spòsta da l'entrutèra de Andöa a quellu d'Arbenga, stabilenduse a Cü(r)enna, (intu cumün de Vendun) dunde tröva pòstu inta cascina di "Cròvi", mèntre i dui prixunéi i vegnan serài intu scantinàu de un àtru casùn lì vixin.[40] In ucaxiùn du dì de Natale[40] e du prìmmu de l'ànnu, sciben u paé cuntràiu di àtri partigiài, u cumandante U mégu u l'hà vusciüu ascì a presénsa di dui inprixunài a a séna.[41]

U 7 de zenà du 1944 i dui fascisti, cundotti a ina pussa d'ègua, i sciortàn a disarmà Carlo Siciliano, u sò carceriere ma, intu tentatìvu de imubilisàlu u tenente Di Paola u resta feìu, mèntre Dogliotti u riesce a scapà, sutraenduse ai àtri partigiài chi i l'éan vegnüi a vegghe cose u sucedeva.[42] Dogliotti riesce alua a razunze a pèi, dulurante, a caserma de camixe negre a Arbenga.[42] Casciùn, informàu in sce l'accadüu u da imediatamente l'urdine de trasfeise cun tüttu l'acampamentu da Cüenna a Càe Funtàne, lucalitài du cumün de Àutu, pe scapà da in puscibile rastrelamentu.[43]

A morte modìfica

 
Felìxe Casciùn düante a Rexisténsa

«Megu, ti l’ai vu(r)au pocu ma autu
e lasciü i t’an fermau pe sempre,
u ventu u nu scigu(r)a ciü e
a bufe(r)a a s’è chietō...»

(Tommaso Lupi, U Mégu, puexia intu dialettu de Dusséu[44])

U 27 de zenà, a sett'ùe du matin, üna culonna tedesca faxente parte de "356ª divixun de fanteìa", dunde i gh'éa ascì di fascisti chi i s'ean ünii, pasandu pe Àutu, razunzendu Càe Funtànte; e primme avanguardie tedesche i vàn a ucupà a cascina dunde u cumandante u durmiva, dunde, sciü teitu a sventuàva a bandéa rùssa.[45] Inti primmi mumenti u s'è parlàu de Dogliotti cumme quellu c'u l'axeva guidàu i tedeschi ad Autu, versciùn spessu cunfermà dai reduci, anche se u nu saieva du tüttu puscibile, perché u nu saxeva du növu spustamentu da a bàse.[46] Casciùn cun dui òmmi u pröva turna a pià u cuntrollu da cascìna, dunde i se truvavan di ducumenti inpurtanti, ma i tedeschi i se sèran a l'internu; Casciùn u vegne culpìu au zenùggiu, e u riporta 'na fratüa a a tìbbia.[45] Ün di cunpagni du Mégu u l'axeva pruvau a turnà in deré pé fa intervegnì ascì i àtri. In sucursu de Casciùn i rivan i partigiài Mercati e Cortellucci. Mercati vista a dificultài a intervegni u turna in-deré mentre Cortellucci u resta bluccàu fra u fögu di nemixi, che intu fratenpu u l'axeva utegnüu di rinforsi.[47] Sentenduse piàu Casciùn u esurtava i sòi a andàsene, pé metìse in sàrvu, ma nunustante quéstu Cortellucci u vegne piàu.

Segundu e funti partigiàne Casciùn u l'éa stàu piàu cumme prixunéu e imediatemènte doppu fuxilàu dai fascisti.[48] Riserche d'archiviu cunpiùe inta sitài tedesca de Friburgo in Brisgovia, inta ducumentasiùn da "356ª divixun de fanteìa tedesca", i l'hà truvàu ina cumunicasiùn limitatìva, c'a a dìxe che U Mégu u saieva stàu massàu, ma sensa acenà ne au cumme ne se in cumbattimentu.[49] A diferensa l'Uffissiu Politicu Investigatìvu guidàu dau tenente culunnéllu da Guardia Nasiunàle Republicàna Pier Cristoforo Bussi in t'in dispacciu internu u l'axeva cumunicàu a l'epuca che Felixe Casciùn u l'éa stàu piàu e inprixunau, pe poi esse 'massàu cun u s-ciòppu dai tedeschi.[49]. I carabbinéi da sitài de Cuni, doppu e indagini cunpiùe, inta relasiùn da vélli invià a quelli de Inpeia i aferman che u cumandante partigiàn u nu saieva mòrtu fuxilàu, ma intu messu de ina sparatòia.[50] Sciüi giurnàli partigiài clandestìn de l'epuca se difundeva ascì a vuxe pé cui Casciùn, a a fin de nu càsse in màn tedesche esendu cattüau, u s'éa spaàu in curpu in testa.[51]

U cumandu da brigà, ina votta mortu U Mégu, u vegne cuvertu da Acquarone, c'u prefeisce u ritìu da bànda.[52] A brigà a pìa poi u nòmme de Divisione Garibaldi "Felice Cascione" (Divixun Garibaudu "Felixe Casciùn"). A l'indumàn da mòrte de Felixe Casciùn, Italo Calvino u l'adeìsce assemme a sò frài Floriano Calvino a a segunda divixun d'assaltu partigiàna "Garibaldi", intitulà au stéssu Casciùn. U futüu scritù u và a ricurdà:

Citasiùn in Italian Tradusiùn

Il tuo nome è leggenda, molti
furono quelli che infiammati
dal tuo esempio s'arruolarono
sotto la tua bandiera...[3]  

U tò numme u l'è lezenda, tànti
i l'éan chelli che infiamài
dau tò ezenpi i se sùn arruolài
sutta a a tòa bandéa...

A cansùn "Scigu(r)a u véntu" modìfica

Testu uiginàle in Italian Tradusiùn in arbenganese

Fischia il vento, infuria la bufera,
scarpe rotte eppur bisogna andar
a conquistare la rossa primavera
dove sorge il sol dell'avvenir.

Scigùa u véntu, se 'nfüia a büàsca,
scàrpe rùtte ma u bezögna andà
a cunquistà a russa primmaveìa,
dund'u se ìssa u sù de l'avegnì.
Felice Cascione, Fischia il vento

De Casciùn u se sà c'u l'éa bravu a scrìve, ascì e puesie, ma nu l'éa bòn a cantà, e düante u periudu da Rexisténsa u cunpleta u testu de 'na sò cansùn "Scigu(r)a u véntu" (Fischia il vento)[3], c'a l'axeva zà cumensàu a Bulogna, quarche ànnu primma[7][6], in scia bàse da pupulàre meudìa suvietica Katjuša. Au conpagnu d'àrmi Giacomo Sibilla, numme de battaìa Ivan, u dixeva che i partigiài ligüi in quéllu mumentu nu l'axevàn ancù ina bandéa, ma a saieva servìa armenu ina cansùn pé rapresentàli, e vistu che Ivan s'éa purtàu 'na chitàra in muntagna, vélli i cumensan a fà de pröve. Velli i cumensan cun a meudìa de Va' penscé(r)u (Va' pensiero), ma poi i trövan a Katjuša, che in italiàn a diventa Fischia il vento, grassie ascì a Maìa, a mamà de Casciùn c'a revixita u testu, cangiandu l'uiginàiu verbu "Sciuscia" (Soffia) in "Scigü(r)a" (Fischia).[53][2]

A cansùn partigiàna a vegne intunà pé a primma 'otta a Cü(r)enna düante a méssa de Natàle de l'ànnu 1943, ascì poi in fùrma ufisiàle a Àutu, inta ciàssa da géxa u dì de Pasquetta (6 de zenà) du 1944.[7] Sulu trei setemàne dòppu Felixe u möe 'massàu dai nazifascisti. Doppu a Libeàsiun, a cansùn a l'acquista sanpre ciü inpurtansa, divenendu l'inno uffisiale de e Brigate Partigiane Garibaldi, ma nu sulu: difatti a l'ha avüu ciü rivisitasiùi e u stòicu Roberto Battaglia a l'ha definìa cumme a cansùn ciü cunusciüa da Rexistensa.[54]

Unueficénse modìfica

A Repübbrica Italiana a ricurnusce l'asiùn de Felixe Casciùn grassie a a medaìa d'òu au valù militàre, cun a seguente mutivasiùn:

 

Citasiùn in Italian Tradusiùn

Perseguitato politico, all'annuncio
dell'armistizio iniziava l'organizzazione
delle bande partigiane che sotto la sua
guida ed al suo comando compirono
audaci gesta per la redenzione della Patria.
Arditi colpi di mano, atti di
sabotaggio, azioni di guerriglia sulle
retrovie nemiche lo videro sempre tra i
primi, valoroso fra i valorosi, animatore
instancabile, apostolo di libertà. Ferito in
uno scontro con preponderanti forze
nazifasciste rifiutava ogni soccorso e
rimaneva sul posto per dirigere il
ripiegamento dei suoi uomini. Per
salvare un compagno che, catturato
durante la mischia, era sottoposto a
torture perché indicasse chi era il
comandante, si ergeva dal suolo ove
giaceva nel sangue e fieramente gridava:
« Sono io il capo ». Cadeva
crivellato di colpi immolando la vita in
un supremo gesto di abnegazione.[55].

Perseguitàu puliticu, a l'anunciu
de l'armistissiu a cumensàva l'urganisasiùn
de e bande partigiàne che sutta a sòa
guidda e u sò cumandu i l'axevan cunpìu
inpurtanti gesti pé a redensiùn da Patria.
Difissili curpi de màn, àtti de
sabutàggiu, asiùi de guèra sciü e
retruvìe nemighe u vedevàn senpre cra i
primmi, valuusu fra i valuusi, animatù
instancabile, apostulu da libertài. Feìu in
t'in scuntru cun prepundeanti forse
nazifasciste u nu vuxeva nisciùn sucursu e
u rimaneva in sciü pòsto pé cumandà u
ripiegamentu di sòi òmmi. Pé
sarvà in cunpagnu che, cattüàu
düante a mischia, u l'éa sottupostu a
turtüe a a fìn de indicà chi u l'éa u
cumandante, se issàva da u teren dund'u
se truvava in sciü sangue e feamente u criàva:
« Sùn mi u cappu ». Cazeva
crivelàu da curpi sacrificàndu a vitta in
t'in atiscimu gestu de altruismu.

Ricunuscimenti modìfica

• U 27 de aveì du 2003 u l'è stàu issàu in munumentu, a Àutu vixin au pòstu dune u l'è stàu massàu Casciùn, dunàu da l'artista tedescu Rainer Kriester.[56]

• Vegnüu a cunuscensa da in veggiu partigiàn da a stòia de Casciùn, ciamàu ascì, dòppu, u "Che Guevara de Inpeia", u fìu du stéssu Guevara, Camilo Guevara March, u l'éa partìu da Cuba pé vixità u munumentu dedicàu e rende umàggiu au Mégu.[57]

• U l'è stàu realisàu ün cìne-ducumentàiu in sce a sò stòia, realisàu da Remo Schellino.[7]

•A Felixe Casciùn a l'è intitulà a séde ANPI de Leca d'Arbenga, che tra l'àtru a l'urganissa mustre, cuncursi e gìte inti pòsti dunde u l'è viscüu U Mégu.[58]

Nòtte modìfica

  1. Biga, Felice Cascione, p. 18
  2. 2,0 2,1 (IT) U "Che Guevara" de Inpeia (PDF), in sce cantilotta.org. URL consultòu o 31 màzzo 2021.
  3. 3,0 3,1 3,2 (IT) Intervìsta a dui partigiài du comandante Felixe Casciùn, l'autù de "Scigù(r)a u ventu", in sce anpi.it, 29 novénbre 2012. URL consultòu o 21 màzzo 2021.
  4. (IT) Emilio Marrese, Felìxe Casciùn, c'u u ciàppa u véntu u fà sciguà, in sce genova.repubblica.it, 22 arvî 2014. URL consultòu o 2 zùgno 2021.
  5. (IT) Rarinantes Inpeia, in sce rarinantesimperia.eu. URL consultòu o 2 zùgno 2021.
  6. 6,0 6,1 (IT) Felice Cascione, schedda de l'ANPI, in sce anpi.it. URL consultòu o 2 zùgno 2021.
  7. 7,0 7,1 7,2 7,3 (IT) Cìne-Ducumentàiu "U megu" biugrafìa de Felixe Casciùn (PDF), in sce comune.vendone.sv.it. URL consultòu o 2 zùgno 2021 (archiviòu da l'url òriginâle o 4 òtôbre 2013).
  8. Biga, Felice Cascione, p. 35
  9. Biga, Felice Cascione, p. 21
  10. Biga, Felice Cascione, p. 30
  11. Donatella Alfonso, p. 39
  12. Biga, Felice Cascione, pp. 31-32
  13. Biga, Felice Cascione, p. 33
  14. Biga, Felice Cascione, p. 36
  15. Biga, Felice Cascione, p. 39
  16. Biga, Felice Cascione, p. 41
  17. Biga, Felice Cascione, p. 44
  18. Biga, Felice Cascione, pp. 62-63
  19. Biga, Felice Cascione, pp. 63-64
  20. Biga, Felice Cascione, p. 98
  21. Biga, Felice Cascione, p. 99
  22. Biga, Felice Cascione, p. 107
  23. Biga, Felice Cascione, p. 109
  24. Biga, Felice Cascione, pp. 115-116
  25. Politi, p. 193
  26. 26,0 26,1 Donatella Alfonso, p. 56
  27. Politi, p. 14
  28. Biga, Felice Cascione, p. 124
  29. Politi, p. 159
  30. Sasso, p. 26
  31. 31,0 31,1 Pisanò, p. 1941
  32. Biga, Felice Cascione, pp. 124-125
  33. Biga, Felice Cascione, p. 123
  34. In te: Donatella Alfonso, Fischia il vento: Felice Cascione e il canto dei ribelli, LIT edizioni, 2014. a capitulu numme(r)u 7, Neve a Case Fontane, i dui fascisti i vegnan definìi "miliziani", e dunca "ade(r)enti a a Milissia"; eruneamènte vegnan de suvente indicài, cumme u sucedde ascì in sciü scìtu de l'ANPI, cumme menbri de e Brigàe negre, ma intu meze de zenà du 1944 u dìtu repartu u nu l'existeva ancù, cumme l'éa u(r)amài desfà a Milissia Vulunta(r)ia pé a Següessa Nasiunàle (e cuscì dìte "camixe negre"), dunca è da intendese quaxi segü(r)amente che Dogliotti u fusse ün menbru de e Milissie Speciàli de a Guardia Nasiunale Repübbricàna (GNR), erede du gruppu MVSN, de cui 7 legiùi e l'avevan apuntu a giurisdisiùn de e "Muntagne e de Fureste" in sciü teritòiu da Repübbrica Suciàle Italiana
  35. Biga, Felice Cascione, pp. 131-136
  36. 36,0 36,1 Donatella Alfonso, p. 58
  37. Donatella Alfonso, p. 57
  38. Biga, Felice Cascione, p. 131
  39. 39,0 39,1 39,2 Donatella Alfonso, p. 83
  40. 40,0 40,1 Biga, Felice Cascione, p. 132
  41. Biga, Felice Cascione, p. 138
  42. 42,0 42,1 Biga, Felice Cascione, p. 142
  43. Biga, Felice Cascione, p. 143
  44. (ITLIJ) Ligüia in vèrsci, U Mégu, in sce liguriainversi.blogspot.com. URL consultòu o 3 zùgno 2021.
  45. 45,0 45,1 Biga, Felice Cascione, p. 159
  46. Biga, Felice Cascione, p. 152
  47. Biga, Felice Cascione, p. 160
  48. Biga, Felice Cascione, p. 161
  49. 49,0 49,1 Biga, Felice Cascione, p. 162
  50. Biga, Felice Cascione, p. 164
  51. Biga, Felice Cascione, p. 166
  52. Biga, Felice Cascione, p. 167
  53. (IT) Felixe Casciùn, U Mégu partigiàn, in sce trucioli.it. URL consultòu o 2 zùgno 2021.
  54. (IT) Paola Scola, Quella nòtte de Natàle, quande i partigiài i cantàvan pe a primma 'otta Scigua u véntu..., in sce lastampa.it, 24 dexénbre 2020. URL consultòu o 2 zùgno 2021.
  55. Quirinàle - schedda, in sce quirinale.it. URL consultòu o 3 zùgno 2021. U pòstu (Valà du Pennavàire) inta schedda u l'è indicàu eruneamente cumme "Val Pannevaire".
  56. (IT) Itineài da Rexistensa, Àutu (Càe Funtàne) dunde u l'è mòrtu Felixe Casciùn, in sce savona.mentelocale.it. URL consultòu o 3 zùgno 2021 (archiviòu da l'url òriginâle o 14 màzzo 2014).
  57. (IT) Recensciùn a l'òpea de Donatella Alfonso, Fischia il vento, in sce castelvecchieditore.com. URL consultòu o 3 zùgno 2021.
  58. (IT) Anpi de Leca, pagina prinsipà du scìtu ufisiàle, in sce leca.anpi.it. URL consultòu o 3 zùgno 2021.

Bibliugrafìa modìfica

Vuxi curelàe modìfica

Âtri prugètti modìfica

Contròllo de outoritæVIAF (EN307361132 · ISNI (EN0000 0003 7262 7374 · SBN (ITCUBV036387 · WorldCat Identities (EN307361132