Unsu

comûne italiàn
(Rindirisòu da Onso)
AR
Sta pagina chi a l'è scrita in arbenganese

Ùnsu (ascì ciamàu in zenese Ònso o Onsu, in italian Onzo, in urmeàscu Unzu[4]) l'è 'n cumün c'u se tröva inta Pruvinsa de Savuna e u gh'à 219 abitanti (dàtti agiurnài au 2019).

Unsu
cumün
Unsu – Stemma
Unsu – Veduta
Unsu – Veduta
A ca' cumünàle de Ùnsu
Localizaçión
StâtoItàlia Itàlia
Región Liguria
Provìnsa Savuna
Aministraçión
ScìndicoAlessandro Bottello (lista sivica "Onzo c'è continuità e futuro") da-o 26-5-2014 (2º mandòu da-o 27-5-2019)
Dæta de instituçión1861
Teritöio
Coordinæ:44°04′12.37″N 8°03′17.81″E / 44.070103°N 8.054947°E44.070103; 8.054947 (Unsu)
Altitùdine410 m s.l.m.
Superfìcce8,23 km²
Abitanti219[1] (30-6-2019)
Denscitæ26,61 ab./km²
Comùn confinantiAquila d'Aròscia (IM), Casanöva, Castregiancu, Naxin, Utuvé, Ransu (IM), Vendùn
Âtre informaçioìn
CAP17030
Prefìsso0182
Fûzo oràrioUTC+1
Còdice ISTAT009043
Cod. cadastrâG076
TargaSV
Cl. scìsmicazöna 3 (sismicitæ bàssa)[2]
Cl. climàticazöna E, 2 229 GG[3]
Sànto patrónSan Martin de Tours
Giórno festîvo11 nuvembre
Cartògrafîa
Màppa de localizaçión: Liguria
Unsu
Unsu
Unsu – Mappa
Unsu – Mappa
Pusisiun du cumün de Ùnsu inta pruvinsa de Savùna
Scîto instituçionâle

Geugrafìa modìfica

 
Vista du làgu de Menezzu

U territòiu de Ùnsu u l'è scitüau in ta meddia valà de l'Aroscia, se tröva a 410 m in sce u livellu du mâ, in te u versante meridiunale du munte de Castel'Èrmu, ascì dìtu "Pezu Grànde" (1092 m). Se cunfurma cumme cumün sparsu: u prinsipale sentru stòicu l'è in te l'agglumeràu de Capitulu ("Capìtu" ascì, intu dialettu lucàle).

Vixin a u sentru abitàu de Menezzu u l'è présènte in bàcin artifisiale, a quaxi 600 m in sce u livellu du mà, ben ben frequentàu pe turismu e pesca spurtiva, funsiùna ascì pé riserva idrica pe inaivà i campi da zona.

Cunfin modìfica

U teritòiu de Ùnsu u cunfìna a Nord cun Naxin, a nord est cun Castregiancu, a levante u cunfìna cun Utuvè e Vendun, mèntre a sud cun Casanöva, a punente invece cun Aquila d'Aròscia (IM) e Ransu (IM).

Frasiùi modìfica

I nuclei custitutìvi du cumün de Ùnsu i sùn Capitu, A Costa, Menezzu, Ponteruttu, Va(r)avu de Surva e Va(r)avu de Sutta.[5]

Cun ste chi u teritòiu cumünàle u và a cruvì 8,23 chilometri quàddri (km2) tutàli.

Stòia modìfica

U cumün de Unsu u vegne mensciunàu pé a primma vòtta inte l'ànnu 1000, zà inseìu inti dumini de Bunifassiu du Vastu, u l'acquista impurtansa sutta ai marchesi de Clavesana, custrutùi du castéllu lucàle. Saiàn sti chi a infeudà i Cepolla de Arbenga, poi padrui ascì de àtre lucalitài vixìne, cumme Àutu e Cravaüna. U numme i deiveéa dunca da Onze ("unze"), scicumme che u l'éa u cumün nüméu unze a furmà u cuntàdu sutta au duminiu di Clavesana.[6]


A partì dau 1393 u feudu lucàle u vegne vendüu dai marchesi a a Repübbrica de Zena, pé cangià duminasiùn intu 1402, cun l'arìvu di Del Carretto de Finà, che poi i vendàn u paìse au Marchesàu de Süccaellu. U duminiu in sce Unsu di Del Carretto u nu düa, perché a Repübbrica Zenese a catta turna u feudu, inseéndulu sutta a giurisdisiùn da Cêve, intu 1581. U duminiu Zenese u nu u pòrta a gròssi vantàggi pé a pupulasiùn lucàle, che dunca a decidde de autuguvernàse, pagandu esattamente e palànche versàe dai zenesi pé pià u feudu dai marchesi de Süccaellu.

Inte stu mòddu Ùnsu u se pruclàma libéa cumüna, tantu che u vegne firmàu in grùppu de editti, dunde u paìse u cumpaìsce cumme Repübbrica de Ùnsu.[7] Düante stu periudu chi i nu mancan i forti cuntatti cun u capitanàu cevése, grassie ai consoli lucàli, scicumme che l'aministrasiùn giudissiària a rèsta in màn ai zenesi, chi dumandan dunca 200 scüddi pé ànnu. A duminasiùn demucratica autonoma a düa pé quaxi dui seculi, fin a l'arìvu de e truppe fransesi guidàe da Napuleùn Bunaparte.[8] Cun a furmasiùn da növa Repübbrica Ligüe u fenisce inta giurisdissiùn da Sènta, cun capitàle Arbenga, divenèndu sede du cantùn lucàle, cumprendente ascì i cumüi vixin (Vendùn, Pûi, Basé(r)ega, Ce(r)érsa, Àquila e Salìn), cun quarchedün de quésti c'u pàssa au cantun de Rànsu.

Stu chi u vegne poi destaccàu da l'àia ingàuna, pé entrà a fa parte da giurisdisiùn de Inéia, fin a l'Impeu Fransese, quandu u teritòiu lucàle u vegne purtàu sutta au Dipartimentu de Muntenötte. Cun a restaurasiùn du 1815 u passa sutta i pusedimenti du Regnu de Sardegna, divegnüu poi Regnu d'Italia dau 1861, inseìu inta pruvinsa de Arbenga, poi de Savùna. Doppu u segundu cunflittu a và a fà parte da Repübbrica Italiana. Fra u 1973 e u 2008 u l'ha fau parte da Comunitài muntàna Ingauna e, fin au 2011 de quella du Punente Savunese, quande sti enti chi i sun stài suprèssi.

Abitanti modìfica

Evulusiùn demugràfica modìfica

Abitanti censìi[9]

Minuànse furèste modìfica

Segundu u ISTAT, au 31 de dixembre du 2014, a Ùnsu i ghe sun 21 rexidenti furèsti.

Cugnòmmi ciü difuzi modìfica

I cugnommi ciü difuzi a Unsu i sun: Vignola, Ferrari, Arnaldi, Bronda e Gagliolo.[10]

Pòsti de interesse modìfica

 
Gexa de San Martin

Architetüe Religiùse modìfica

A livéllu religiùsu Unsu u fà parte da diocexi de Arbenga e Impéia, u g'ha ina sula parocchia c'a cröve tüttu u cumün.

• Gexa paruchiàle de San Martin 'n ta lucalità de Capitolo. Cun furme ba(r)ocche, a conserva due stàtue de l'artista zenese Anton Maria Maragliano.

• Capeletta de San Calòcciu in sce a vétta de Castél'Ermo, ai cunfin amministratìvi cun Vendùn.

• Capeletta da Madonna de e Grassie vixin au lagu de Menezzu, in te l'umònima lucalitai.

Architetüe militari modìfica

• Rèsti du castellu di Clavesana surva a lucalitài de Capitu. U serviva cumme pustasiùn difensciva, grassie ascì a e dui tùri, a primma a bàze reunda e a segunda öttagunale.

Ecunumìa modìfica

Se baza prinsipalmènte in sce l'ativitài agricula, cun prudusiùn de vin e öiu, nu mancan poi e castagne e i prudotti caseari (derivai da l'alevamèntu du bestiamme)

Cultüa modìfica

Dialettu de Ùnsu modìfica

  U mèximu argumentu in detaiu: Dialétto arbenganéize.

U dialettu parlàu a Unsu u l'è de stampu arbenganese e u fa parte du grùppu du Ligüe sentru-ucidentàle, u presenta carateristiche peò ciü particulàri, riscuntrabili inte tütta a valà de l'Aroscia, legà stuicamènte a Arbenga, ma ascì a a sitài de Impeia.

Moddi de dì modìfica

«Sempre a ciòn»

Stu chi u l'è in di mòddi de dì tipici de Unsu, u vö dì andà velùxe, scimile au dìtu italian "andare a tavoletta", dunde peò se duvéa u termine "ciòn", che u l'è de derivasiùn imperiese, e u se tradüxe cun l'arbenganese "ciòddu" (ciöo in zenese).

Feste e fée modìfica

• Festa de San Martin: a prinsipale festa du paìse a se tegne pé festezà u santu du paìse, cun a celebrasiùn religiùsa e a prucesciùn pé e vie du burgu.

• Festa da Madonna da Misericòrdia, urganisà da paròcchia, cun a celebrasiùn religiùsa inta capeletta da Madonna de Grassie. Düante sta manifestasiùn, c'a se tegne au mése de màrsu inte tütte e ca' de Unsu u vegne sézu in lumìn, dìtu ascì balunéttu, tradisiùn ascì riscuntrà a Vendun, vistu che a capeletta a se tröva ai cunfin ascì cun stu cumün chi.[11]

Aministrasiùn modìfica

Perîodo Prìmmo çitadìn Partîo Càrega Nòtte
17 zügnu 1985 18 mazzu 1990 Stefano Chiappe Demucrassia Cristiana Scindicu
18 mazzu 1990 24 avrì 1995 Sandro Piccardo Indipendènte Scindicu
24 avrì 1995 14 zügnu 1999 Sandro Piccardo Indipendènte Scindicu
14 zügnu 1999 14 zügnu 2004 Gianfilippo Sassi lista sivica Scindicu
14 zügnu 2004 8 zügnu 2009 Gianfilippo Sassi lista civica Scindicu
8 zügnu 2009 26 mazzu 2014 Marina Casa Per il nostro paese
(lista sivica)
Scindicu
26 mazzu 2014 27 mazzu 2019 Alessandro Bottello Onzo vive
(lista sivica)
Scindicu
27 mazzu 2019 in càrega Alessandro Bottello Onzo c'è continuità e futuro
(lista sivica)
Scindicu

Vie de Cumünicasiùn modìfica

U teritòiu de Unsu u l'è traversàu da a Stradda Pruvinsàle 35, che culega u paìse cun Vendun e Arnascu, mèntre a gh'è ascì a Stradda Pruvinsàle 20, che a permette u culegamentu stradale fra A Còsta e Ponteruttu, passàndu pé Utuvé a sud du paìse. A Stradda Pruvinsàle 78 a culéga Unsu cun a pruvinsa de Impéia, rivàndu a Costa Base(r)ega, frasiùn de Rànsu.

Nòtte modìfica

  1. Dàttu Istat - Pupulasiùn rexidente au 30 de zügnu du 2019.
  2. Clascificaçion sismica (XLS), in sce protezionecivile.gov.it.
  3. Lézze 26 agósto 1993, n. 412, alegòu A, Tabélla di gràddi/giórno di Comùn pe Región e Provìnsa (PDF), in sce efficienzaenergetica.acs.enea.it, 1 màrso 2011, p. 151. URL consultòu o 25 arvî 2012.
  4. Grafia du disiunàiu Italian-ulmioscu Ulmioscu-Italian
  5. (IT) Statüu cumünàle de Ùnsu (PDF), in sce dait.interno.gov.it. URL consultòu o 6 lùggio 2021.
  6. (IT) Pruvinsa de Savùna, scheda du cumün de Ùnsu, in sce provincia.savona.it. URL consultòu o 9 lùggio 2021.
  7. (IT) A stòia de Unsu, in sce francobampi.it. URL consultòu o 9 lùggio 2021.
  8. (IT) U cumün de Unsu, Siusa, in sce siusa.archivi.beniculturali.it. URL consultòu o 9 lùggio 2021.
  9. Statìstiche I.Stat - ISTAT;  URL cunsultàu u 30-12-2023.
  10. (IT) I cugnòmmi ciü difuzi cumüne pé cumüne, Ùnsu, in sce cognomix.it. URL consultòu o 9 lùggio 2021.
  11. (IT) Unsu u festézza a Madonna cun i tipici "balunétti", in sce albengacorsara.it. URL consultòu o 9 lùggio 2021.

Àtri prugètti modìfica