SV
Questa pagina a l'è scrita in savuneize

Çelle (Çélle in zeneize, Celle Ligure in italian) u l'è 'n cumüne de 5.171 abitanti ch'u se tröva int'a pruvincia de Sann-a. A l'é a patria d'u Pappa Sisto IV, Françesco della Rovere.

Çelle
comùn
(IT) Celle Ligure
Çelle – Stemma
Çelle – Veduta
Çelle – Veduta
Panuramma d'a maina de Çelle
Localizaçión
StâtoItàlia Itàlia
Región Liguria
Provìnsa Sann-a
Aministraçión
ScìndicoCaterina Mordeglia (lista civica "Aria nuova") da-o 27-5-2019
Dæta de instituçión1861
Teritöio
Coordinæ:44°20′31.56″N 8°32′44.07″E / 44.3421°N 8.545575°E44.3421; 8.545575 (Çelle)
Altitùdinem s.l.m.
Superfìcce9,56 km²
Abitanti9 787[1] (2020)
Denscitæ1 023,74 ab./km²
FraçioìnBoschi, Brasi, Cassisi, Costa, Ferrari, Natta, Piani, Pecorile, Sanda, Terrenin
Comùn confinantiD'äto d'Arbisseua, A Steja, Väze
Âtre informaçioìn
CAP17015
Prefìsso019
Fûzo oràrioUTC+1
Còdice ISTAT009022
Cod. cadastrâC443
TargaSV
Cl. scìsmicazöna 4 (sismicitæ tànto bàssa)[2]
Cl. climàticazöna D, 1 490 GG[3]
Nomme abitantiÇelaschi
(it) Cellesi o Cellaschi
Sànto patrónSan Michê Arcàngiou
Giórno festîvo29 setenbre
Cartògrafîa
Màppa de localizaçión: Liguria
Çelle
Çelle
Çelle – Mappa
Çelle – Mappa
Pusiçiùn d'u cumüne de Çelle int'a pruvincia de Sann-a.
Scîto instituçionâle

Geugrafia modìfica

Stoja modìfica

I çelaschi nu gh'an in riccu patrimònio storicu da vantä, perchè a stoja ciü antiga d'u paize a se cunfunde cun quella d'u rèstu da Ligüria. A cunträ de Sanda, insce-i bricchi deré a-u paize d'ancö, saieiva steta fondä da di romæn che scappavan da-i Longobardi.

Doppu ese intróu int'a marca aleramica, u paize u devegne proprietæ d'i marchéisi de Bosco e Ponzon. Int'u 1389 a devegne liberu cumüne int'a podestaria de Väse. Doppu che Dria Döia u fa déruâ Sann-a e u sö centru insc'ou briccu d'u Priamàr, Çelle intra int'u statto Zenèise, unde a resta scinn-a che a mêxima Zena è tacä a-u duxæ de Savoia e a-u Regno de Sardegna. Ancö 'stu paize chi, negóu da-u çimento e da-i troppi abitanti, u recalca u destìn da Ligüria, privóu da sö natüa e cultüa[4].

Löghi de 'nteresse modìfica

Architetüe religiuse modìfica

  • Gexa paruchiäle de San Michê Arcàngiou e u sö âtóiu
  • Gexa de Nostra Scignùa d'a Cunsulaçiùn
  • Gexa paruchiäle de Nostra Scignùa Sùnta, int'a fraçiùn de Cian de Çelle
  • Gexa paruchiäle de San Zorzu, int'a fraçiùn de Sanda, e u sö âtóiu dedicòu a San Tumäxu

Architetüe militäri modìfica

  • A Ture Bregàlla
  • A Ture d'i Bacci
  • A Ture "Camilla"
  • A Ture "de Babele"

Abitanti modìfica

Evuluçiùn demugrafica modìfica

Abitanti censìi[5]

Minuranse furèste modìfica

Segundu l'ISTAT, a-i 31 dixenbre 2017, a Çelle ghe sun 191 rexidenti furèsti

Ecunumia modìfica

 
Di ouvivéi insce-i colli de Çelle.

L'ativitæ storica d'u paize a l'êa u cummersu cu-a Provensa pe mä, u trasportu d'e mercansìe a-u zovu e int'u Piemonte (ascì u minérale de fèru da l'îzua d'Elba vèrsu e feree de Sascello, vìa a muattea di Ferræ ch'a-u dì d'ancheu a l'è devegnua in senciu senté), poca agricultûa e a pesca.

Doppu a costruçiùn d'e stradde int'u seculu XIX, l'ativitæ prinçipäle a l'ê a cultivaçiùn de l'ouvivu. A destruçiùn d'u paizaggiu cu'u çimento d'i anni '60 e '70, ch'a cuntinua d'ancö, a levóu a-u paize a sö ciü grande ricchessa, u turismu de lüsso. 'Sta deciziùn chi de trasformâ Çelle inte'n durmitoriu pe-i pendolari de Zena e de Sann-a, pigiä da-u cumüne inti anni setanta, se tradüe inte na cazüa d'u 52% d'u turismu int'u periudu tra i anni '70 e i anni '90[4]. Restan di bagnanti che végnan a duménega da Zena e d'i milaneizi che han catóu de cæ inti anni pasæ.

Cultüa modìfica

A litteatüa storica in vernaculu a l'è asè ricca inti anni a cavallu tra a fin d'u XIX e l'inprinçippiu d'u secolo XX. Ripurtemmu chi - int'a grafìa uriginäle - Meodinn-a (inspirà da 'na puexìa d'u Goethe) de Domenego Silvio Volta, l'autù da Commédia Çelasca ascì[6], poema épico in d'e quartìne, dedicóu a-e sö gente e a-u sö paize natìo.

«Chi l'è chi cavarca da nêutte, cö vento
In mëzo d'ûn bosco ch'o mette spavento?
Un ommo ch'o porta con lê o sêu figgeû
Ou tegne in te braççe, ciù cädo ch'o pêu.

- Papà, dixe o figgio con voze tremante
Ho visto Meodinn-a, lassù in mezo a-e ciante.
- Sta bravo, pestûmmo, o risponde sêu poaê:
I son fêugge secche, da-o vento ammûggiaê.

- Bambin, ti ghe vegni a demoâte con mi?
G-ho un bello giardin, te faiò divertì.
- Papà ti è sentio? A Meodinn-a me ciamma!
- Sta queto ! O l-è staèto o scruscî de unn-a ramma.

- Ho misso da parte e ciù belle demôe,
Ghirlande e coronne faiemo coe sciôe.
- Papà, ti no senti? A continua a ciammâ,
A veu che me vagghe con le a demoâ!

O spronn-a o cavallo, a galoppo serrôu
Pe andasene fito da-o bosco incantou.
Ma intanto o s'accorze, strenzendolo a-o chêu
Che morto in te braççe o portava o figgiêu.»

Dialettu modìfica

Persunalitè lighè a Çelle modìfica

Manifestaçiuìn modìfica

Fèste e fêe modìfica

O santu patrùn de Çelle u l'è San Michê Arcàngiou ch'u se festeza a-i 29 setenbre cu'a processiôn d'e Cazasse cu'e casce che se treuvan inte l'âtóiu omonimu, vixìn a-a paruchiäle.

Cumunicaçiuìn modìfica

Stradde modìfica

Çelle a se tröva insc'ä Stradda Statäle n° 1 Aurelia ch'a culega cun D'äto d'Arbisseua a punente e cun Väze a levante. A se pö razzunze ascì da l'autustradda A10, sciurtindu a-u sö casellu.

Fêruvia modìfica

A Çelle a gh'è na staçiùn fêruviaria insc'ä liĝn̂a Zena-Vintimiggia.

Aministraçiùn modìfica

Scìndichi de Çelle modìfica

 
U palassiu d'u Cumüne
Perîodo Prìmmo çitadìn Partîo Càrega Nòtte
26 züĝn̂u 1985 25 mazzo 1990 Renato Zunino Partio Comunista Italian Scìndicu
28 züĝn̂u 1990 18 lüggiu 1992 Renato Zunino Partio Comunista Italian Scìndicu
29 agustu 1992 10 zenä 1995 Maria Carbone Partio Democràtico da Scinìstra Scìndicu
10 zenä 1995 24 arvì 1995 Andrea Santonastaso Comm. straord.
24 arvì 1995 14 züĝn̂u 1999 Sergio Acquilino Alliansa d'i Prugrescìsti Scìndicu
14 züĝn̂u 1999 14 züĝn̂u 2004 Remo Zunino Lìsta cìvica de centru-mancinn-a Scìndicu
14 züĝn̂u 2004 8 züĝn̂u 2009 Remo Zunino Lìsta cìvica de centru-mancinn-a Scìndicu
8 züĝn̂u 2009 26 mazzo 2014 Renato Zunino Lìsta cìvica de centru-mancinn-a Scìndicu
26 mazzo 2014 27 mazzo 2019 Renato Zunino Insieme per Celle
(lìsta cìvica de centru-mancinn-a)
Scìndicu
27 mazzo 2019 in carega Caterina Mordeglia Aria nuova
(lista civica)
Scìndicu

Binelaggi modìfica

Çelle a l'è binellä cun:

Notte modìfica

  1. Dæto Istat - Popolaçión rescidénte a-o 2020.
  2. Clascificaçion sismica (XLS), in sce protezionecivile.gov.it.
  3. Lézze 26 agósto 1993, n. 412, alegòu A, Tabélla di gràddi/giórno di Comùn pe Región e Provìnsa (PDF), in sce efficienzaenergetica.acs.enea.it, 1 màrso 2011, p. 151. URL consultòu o 25 arvî 2012.
  4. 4,0 4,1 (IT) Vincenzo Testa, Celle e cellaschi in ta stöia e in te memöie, Zena, Compagnia dei Librai, 1997, ISBN 88-86-62017-9.
  5. Statìstiche I.Stat - ISTAT;  URL consultòu u 30-12-2023.
  6. (LIJIT) Silvio Volta e (a cüa de) Massimo Morasso, La Çellasca e altri scritti, Çelle, Coop. Tipograf, 1993.

Bibliugrafìa modìfica

  • (IT) Vincenzo Testa, Celle e cellaschi in ta stöia e in te memöie, Zena, Compagnia dei Librai, 1997, ISBN 88-86-62017-9.
  • (IT) Gian Luigi Bruzzone, Personaggi di Celle. Tomo I, secc. XV-XIX, 2009, Brigati.
  • (IT) Gian Luigi Bruzzone, Personaggi di Celle. Tomo II, secc. XVIII-XX, 2010, Brigati.
  • (IT) Gian Luigi Bruzzone, Personaggi di Celle. Tomo III, secc. XVIII-XX, 2013, Brigati.
  • (IT) Gian Luigi Bruzzone, Personaggi di Celle. Tomo IV, secc. XIX-XX, 2017, Coop. Tipograf.
  • (IT) Furio Ciciliot, Francesco Murialdo e ‎Giovanni Venturi, Toponimi del Comune di Celle Ligure, in Progetto toponomastica storica, vol. 4, Società Savonese Storia Patria, 2012, ISBN 88-85-86603-4.

Ätri prugètti modìfica

Contròllo de outoritæVIAF (EN157734442 · WorldCat Identities (EN157734442